IPP salută proiectul de reformă în achiziții publice orientat înspre durabilitate și calitate, dar cere Guvernului mai multă transparență în comunicarea informațiilor privind contractele publice
Related Articles
- Dacă nu a scăpat de dosarele penale prin modificarea legislației, Coaliția PSD-ALDE alege o altă soluție: discreditarea și subordonarea Direcției Naționale Anticorupție 0
- IPP solicită Parlamentului să își asume răspunderea corespunzătoare în exercitarea controlului asupra SRI 0
- Participanții la Pactele de integritate pentru achiziții publice se întâlnesc, în premieră, la București 0
București, 5 martie 2015. Institutul pentru Politici Publice apreciază intenția grupului inter-ministerial care a analizat în ultimele luni (inclusiv prin documentarea unor experiențe internaționale funcționale din țări cu o cultură orientată înspre un proces de achiziții publice eficient) posibilitatea și forma unor modificări ale legislației privind achizițiile publice, de a lansa în dezbaterea publică o variantă de modificare menită să crească durabilitatea, calitatea și impactul asupra mediului încojurător și al responsabilității sociale a achizițiilor realizate de autoritățile contractante din România. Specializându-se în promovarea de politici de eficientizare a resurselor publice prin achiziții durabile, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a invitat în România în decembrie anul trecut Președinții autorităților naționale însărcinate cu supravegherea și coordonarea procedurilor de achiziții din Norvegia și Olanda, facilitând un schimb de experiență eficient între specialiștii români de la nivelul tuturor autorităților centrale responsabile și invitații străini.
Propunerea vizând amendarea cadrului legal privind achizițiile din România urmărește foarte bine încurajarea autorităților contractante să selecteze oferte în primul rând pe baza aprecierii duratei de viață a produsului procurat, astfel încât să se obțină și în România o calitate sporită a produselor și serviciilor achiziționate, cu durabilitate mai mare în timp, care să evite repetarea procedurii de achiziții după o scurtă perioadă. Experiența concludent explicată de experții norvegieni și olandezi a convins autoritățile române să introducă în propunerile de modificare a legislației achizițiilor și obligativitatea aprecierii impactului asupra mediului înconjurător (atât pe termen mediu, cât și mai lung), respectiv implicațiile asupra conduitei sociale, respectiv a costurilor sociale asociate ofertelor prezentate, în opinia IPP aceste prevederi având un potențial de educare a tuturor actorilor implicați în achiziții. Ne exprimăm speranța că, odată adoptate, aceste schimbări – care presupun o noua atitudine pe care autoritățile contractante trebuie să o adopte în achiziții publice – vor genera profunde reforme și la nivelul organismelor însărcinate cu efectuarea controlului privind cheltuirea banilor publici (naționali/ europeni, etc.), decizia autorităților contractante de a selecta ofertele funcție de prețul cel mai scăzut fiind justificată aproape în mod exclusiv de teama interpretării restrictive a legii de către organele de control și ulterior aplicarea de corecții financiare/sancțiuni.
Este de apreciat, de asemenea, faptul că autoritățile române urmăresc, așa cum rezultă din propunerile de amendare a cadrului legal, să ușureze povara administrativă a operatorilor economici, eliminând prevederile potrivit cărora, până acum depuneau aceleași documente în justificarea experienței lor în domeniul aplicabil achiziției la fiecare procedură, aceste modificări nefiind însă de natură a afecta libera concurență/accesul noilor operatori pe piață. Împreună cu asociațiile profesionale de profil, IPP a susținut în mod activ, recunoașterea – de către autoritățile contractante – a calificărilor internaționale dobândite de ofertanți de la organisme de certificare recunoscute, astfel încât procedura de achiziții să consume mai puțin timp pe evaluarea capacității ofertanților (altminteri făcută fără expertiza necesară, de către funcționarii responsabili de achiziții, într-un domeniu sau altul) și să se concentreze pe soluțiile de servicii, lucrări sau produse oferite în vederea unei juste departajări.
Nu regăsim în propunerile guvernamentale același preocupări active pentru creșterea transparenței și accesul real la date despre toate etapele unui proces de achiziție publică, atât în prezent (pe actualul cadru legal) cât și prin aceste propuneri lansate public, Guvernul limitându-se la reglementarea accesului la informații exclusiv din etapa de atribuire a contractului. În România publicul nu are acces la informații sistematizate privind toate etapele derulării unei proceduri de achiziții, nu poate corela informațiile privind prețul la care se atribuie un contract și costul final al execuției acestuia, de exemplu, pentru că nu dispune de pârghii pentru a urmări tot procesul unei achiziții publice. În prezent, în urma atribuirii unui nou contract privind reformarea platformei electronice, SEAP se reface, astfel încât cerem Guvernului – prin Agenția pentru Agenda Digitală a României ca, atât prin cadrul legal, cât și prin măsurile organizatorice instituționale, să îndrepte noua platformă electronică înspre deservirea interesului cetățeanului de a se informa asupra tuturor etapelor unei proceduri de achiziții, ci nu numai îndeplinirea la minimum a obligațiilor legale.
Pentru relații suplimentare vă rugăm contactați Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice (IPP) la 021 212 3126 sau 0723 257 640. Studiile IPP din ultimii 4 ani pe tema achiziții publice pot fi accesate la www.ipp.ro