IPP cere Ministerului Finanțelor Publice să își asume coordonarea unei politici naționale coerente în materia controlului financiar preventiv al fondurilor publice, inclusiv al fondurilor europene

May 25, 2015

București, 25 mai 2015 § “Atât sistemul de control administrativ cât și cel penal funcționează în România, dar prevenția este în continuare prioritară ca să nu mai discutăm doar de condamnări (n.n. în dosare de fraudă cu fonduri europene)”, a declarat Claudiu Dumitrescu, Procuror Șef în cadrul Direcției Naționale Anticorupție la Seminarul Internațional Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale și de investiții în noile state membre, organizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) la București, în perioada 13 – 14 mai a.c.  Afirmația Procurorului Șef sintetiza opiniile mai multor reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții de control (atât administrativ, cât și judiciar) care au admis necesitatea consolidării capacității de prevenție la nivelul întregului sistem de management al fondurilor publice naționale și europene. Între achizițiile realizate cu bani de la bugetul național și cele cuprinse în proiectele cu finanțare din fonduri europene există diferențe importante de abordare, ceea ce arată că România nu are o politică națională corerentă în materia controlului financiar cu rol preventiv.

Peste 180 de participanți din toată țara reprezentând Autoritățile de Management, Agențiile pentru Dezvoltare Regională, Organismele Intermediare, primăriile municipiilor reședință de județ și consiliile județene, structurile teritoriale ale DNA,  Oficiile regionale ale Autorității de Audit,  reprezentanți din conducerea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, ai Direcției Naționale Anticorupție, ai Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice au participat în zilele de 13 și 14 mai a.c., la București, la dezbaterile prilejuite de Seminarul internațional organizat de IPP și co-finanțat de OLAF prin Programul Hercule. La discuții a fost prezent inclusiv Șeful Departamentului de Prevenție a Fraudelor, domnul Tamas Ivan Kovacs, (Head of Sector – OLAF) dar și reprezentanți ai structurilor de control anti-fraudă asupra fondurilor europene din Croația și Bulgaria, ambele autorități explicând preocuparea  de a dezvolta capacitatea națională pentru identificarea timpurie și prevenirea fraudelor.

IPP consideră, alături de mulți dintre cei implicați în control și investigarea fraudelor, că situația actuală nu se poate îmbunătăți fără consolidarea sistemului de prevenție prin întărirea controlului financiar intern, a controlului financiar preventiv și prin creșterea capacității tuturor instituțiilor care efectuează controale administrative (Autoritatea de Management, organisme intermediare etc.) de a detecta potențialul de fraudă și de a îndruma beneficiarii înspre evitarea acestor situații, concomitent cu identificarea corectă a suspiciunilor de fraudă (și nu să genereze o inflație de situații reclamate ca potențiale fraude care ulterior nu sunt probate corespunzător). Instituțiile statului trebuie să concure la un sistem care să contribuie la dezvoltarea capacității interne de management performant al fondurilor europene, la absorbția fondurilor europene – dar nu ca un scop în sine, ci ca mijloc pentru creșterea investițiilor și implicit a nivelului de trai din comunitățile din România. Ținta României ar trebui să fie în continuare aceea de a face toate eforturile – atât la nivelul instituțiilor implicate în management și control de prim nivel asupra fondurilor europene, cât și la nivelul beneficiarilor – de a preveni frauda, nu de a căuta să raportăm cât mai multe sesizări de fraudă către organele de control penale, respectiv către OLAF.

O serie de aspecte care au generat nereguli în actualul exercițiu financiar au ținut chiar de maniera lipsită de predictibilitate în care au fost concepute regulile de accesare a fondurilor europene (ex: sistemul “primul venit, primul servit” sau numărul foarte mare de instrucțiuni emise de unele dintre Autoritățile de Management). Creșterea transparenței pe tot lanțul, de la selectarea la impletarea proiectelor și atingerea rezultatelor trebuie substanțial îmbuntățită, în prezent, publicul larg fiind alimentat exclusiv cu cifre statistice generale privind gradul de absorbție.

Instituția cea mai potrivită pentru a declanșa discuțiile interministeriale dar și cu societatea civilă privind elaborarea unei strategii de consolidare a controlului financiar preventiv în materia fondurilor europene, cu scopul explicit de a preveni incidența neregulilor și a fraudelor în actualul exercițiu financiar, este chiar Ministerul Finanțelor Publice, consideră Directorul de programe IPP – Elena Tudose. Ca o coincidență, acest minister este sub conducerea fostului șef al fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici. De aceea IPP cheamă Ministerul Finanțelor Publice să declanșeze un proces de consultare publică pentru realizarea acesteia. Această direcție strategică ar trebui să fie cuprinsă, de asemenea, în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție (SNA). Profităm de ocazie să subliniem că SNA nu conține nici măcar o măsură specifică la fraudarea fondurilor europene.

În exercițiul financiar 2007 – 2013 în România s-au aplicat corecții financiare în valoare totală, la finalul anului 2014, de peste 230 milioane de euro, țara noastră ocupând locul al doilea ca număr de suspiciuni de fraudă transmise către Comisia Europeană, arată cea mai recentă analiză a IPP disponibilă la http://www.ipp.ro/wp-content/uploads/2015/05/IPP-Prezentare-13-14-mai_Concluzii-preliminare_Conferinta-Internationala-Compatibility-Mode.pdf.

Pentru mai multe informații, contactați Adrian Moraru – 0724 237 229, adrian@ipp.ro sau Elena Tudose – 0722 166 888, elena@ipp.ro.

logo dlaf

Comentarii

FB

Ultimele postari pe Facebook

CALENDAR

May 2025
M T W T F S S
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

CELE MAI NOI IMAGINI

Semnează petiția!

Lipsa de medicamente în România este o problemă de viață sau de moarte pentru zeci de mii de pacienți.

2,684 signatures = 89% of goal

0
3000

LIPSA BANILOR DIN SISTEM OMOARĂ OAMENI. ALOCAȚI BANI ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU.

CRIZA MEDICAMENTELOR DIN ROMÂNIA – DIAGNOSTIC:
SUBFINANȚARE CRONICĂ A DECONTĂRILOR DE MEDICAMENTE
LIPSA BANILOR DIN SISTEM OMOARĂ OAMENI. ALOCAȚI BANI ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU.

Românii au dreptul la medicamente cu care să își protejeze sănătatea și, de multe ori, să își salveze viața. În ultimii 2 ani, 2.000 de tipuri de medicamente din cele 6.000 existente pe piață au fost retrase de firmele producătoare/importatoare pentru că statul român insistă să plătească tot mai puțin pentru ele. Cerem ca prețurile medicamentelor să nu mai fie ținute jos, în mod artificial, prin decizii guvernamentale, sub pretextul grijii pentru pacienți. De fapt, această abordare determină producătorii și distribuitorii, pentru produsele la care își acoperă cu greu costul de producție, să retragă din România medicamentele pe care primesc prețuri de nimic.

Prețul minim impus producătorilor de medicamente de către statul român descurajează distribuția lor pe piața noastră. Dacă prețul de distribuție ajunge în punctul în care costurile de producție sunt egale cu încasările în urma vânzării, producătorii și distribuitorii închid afacerea din România și pleacă în alte țări -membre UE unde condițiile de preț sunt mai avantajoase. Pe piața UE medicamentele constituie o marfă ca și în cazul altor produse și, ca atare, urmează, în anumite limite, regulile liberei circulații a mărfurilor.

DEMARĂM ACUM ACEASTĂ PETIȚIE PENTRU A CONVINGE GUVERNUL SĂ CREASCĂ ALOCAREA SUMEI PENTRU ACHIZIȚII DE MEDICAMENTE DE LA 6 MILIARDE RON LA 7 MILIARDE RON.
FĂRĂ ACEASTĂ MĂRIRE LIPSA MEDICAMENTELOR SE VA AGRAVA ȘI TOT MAI MULȚI OAMENI RISCĂ SĂ MOARĂ DIN ACEASTĂ CAUZĂ.

O cercetare a Institutului pentru Politici Publice (IPP) desfășurată împreună cu IRES în primăvara acestui an arată că 32% dintre persoanele care suferă de boli cronice spun că nu au găsit medicamente în prima farmacie vizitată, apelând la rețele informale naționale sau internaționale pentru a le procura. Din păcate, 8% dintre ei nu au reușit să își procure medicamentele de care aveau nevoie pentru ameliorarea stării de sănătate nici după ce au apelat la aceste rețele informale. Doar o parte din aceste medicamente pot fi cumpărate cu efort financiar din partea pacienților prin rețele informale dar unele medicamente au un cost prohibitiv pentru buzunarul multor persoane cu venituri mici, iar altele au costuri care nu pot fi plătite decât prin decontarea prin sistemul de asigurare, tratamentul putând să coste și câteva zeci de mii de euro. Mai multe informații pe pagina de Facebook a IPP şi urmărind urmărind #coalitiapentrumedicamente .

Prin semnătura ta, te alături celor care cer Ministerul Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentelor (ANMDM) să ia de urgență măsuri pentru ca românii să nu mai trăiască, în viitor, o perpetuă criză a medicamentelor.

Petiția va pleca în cel mai scurt timp către decidenți!

**your signature**



Am citit politica de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal.

Petiția e închisă acum.

End date: Oct 10, 2018

Signatures collected: 2684

Signature goal: 3000