Ascensiunea extremiștilor obligă Popularii și Socialiștii să își unească forțele la nivelul Parlamentului European

July 25, 2014

București, 26 mai 2014. Așa cum Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrăgea atenția încă din luna martie, ascensiunea extremiștilor la nivel european obligă principalele două grupuri parlamentare – popularii și socialiștii – să lase deoparte divergențele și să își unească forțele la nivelul Parlamentului European.

După scrutinul din 25 mai, rezultatele preliminare indică faptul că PPE a câștigat 28,23% din voturile exprimate la nivel european, social-democrații (S&D) rămân pe locul al doilea, cu 25%, în timp ce formațiunile eurosceptice și cele extremiste au împreună aproape 20% din mandatele din Parlamentul European. Principalele două grupuri parlamentare – PPE și S&D – sunt așadar obligate să lase deoparte divergențele de doctrină și să colaboreze mult mai strâns, pentru a contracara ascensiunea partidelor eurosceptice și extremiste.

Deși rămâne grupul parlamentar cu cei mai mulți eurodeputați, PPE înregistrează o pierdere de 8% față de alegerile din 2009, când au câștigat 36% din mandate. În schimb, social-democrații rămân la același nivel ca și în urmă cu 5 ani, cu 25% din total mandate (potrivit rezultatelor parțiale publicate pe site-ul PE). În acest context, PSD-ul din România aduce a patra contribuție ca număr de mandate, la grupul socialiștilor europeni (cu un total estimat de 16 mandate câștigate) în timp ce partidele românești de dreapta au dat popularilor un număr total de 15 mandate.

Așa cum indică datele provizorii, ALDE va avea o proporție de 9,5% din locurile în PE, Verzii și conservatorii (ECR) au pierdut în jur de 1% comparativ cu alegerile din 2009, în timp ce stânga unită (GUE/NGL) a rămas aproximativ la același nivel ca în urmă cu 5 ani.

Deși partidele de dreapta sunt în scădere la nivel european, acest electorat nu a fost câștigat de partidele de stânga, ci de formațiunile eurosceptice și de cele extremiste.

La scrutinul din 25 mai s-au adeverit, din păcate, temerile privind ascensiunea partidelor extremiste în țările europene. În jur de 14% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanții unor formațiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice și/sau extremiste. Partidele afiliate grupului eurosceptic EFD (Europa Libertăţii şi Democraţiei) au în total aproximativ 5% din mandate. Un calcul simplu arată că partidele eurosceptice și cele extremiste câștigă aproape 20% din mandatele de eurodeputați. Prin urmare, 1 din 5 eurodeputați va fi eurosceptic.

În Franța, de exemplu, partidul de extremă dreaptă Frontul Național s-a situat pe primul loc la alegerile de duminică, cu un scor de 25%, deși în 2009 același partid a avut doar 6,3%. O situație similară s-a înregistrat și în Marea Britanie, unde UKIP a ajuns principalul partid cu un scor peste așteptări la europarlamentare, de 29%. În Grecia, Syryza (coaliția care reunește formațiuni radicale de stânga) a ajuns principalul partid din țară, cu un rezultat de 26,5%, în timp ce pe locul trei s-au clasat extremiștii de la Zorii Aurii, cu 9,4%. Euroscepticii de la Alternativa pentru Germania vor ajunge și ei în legislativul european, înregistrând 7% la scrutinul de duminică.

O altă premieră înregistrată la scrutinul de duminică este cea legată de prezența la vot. Pentru prima dată în istoria alegerilor pentru Parlamentul European, tendința este de creștere ușoară a interesului cetățenilor europeni pentru acest tip de scrutin. La alegerile din 22-25 mai, media europeană a fost de 43,09%, în creștere ușoară față de anul 2009. Anterior acestor alegeri, rata prezenței a fost în declin constant, de la un scrutin la altul.

Institutul pentru Politici Publice a făcut cele mai realiste predicții cu privire la rezultatul alegerilor la nivel european, datele prezentate de IPP pe parcursul campaniei electorale fiind cele mai apropiate de rezultatele înregistrate duminică la vot. Mai multe informații despre studiul IPP prezentat în luna martie și actualizat în 15 mai 2014 pot fi găsite aici: http://www.ipp.ro/pagini/cu-10-zile-inainte-de-ziua-votului-pentr.php

 

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Adrian Moraru, Director adjunct IPP la tel: 0724 237 229 și Georgeta Filip, Coordonator Programe IPP la tel: 0741 030 692.

Comentarii

FB

Ultimele postari pe Facebook

CALENDAR

May 2025
M T W T F S S
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

CELE MAI NOI IMAGINI

Semnează petiția!

Lipsa de medicamente în România este o problemă de viață sau de moarte pentru zeci de mii de pacienți.

2,684 signatures = 89% of goal

0
3000

LIPSA BANILOR DIN SISTEM OMOARĂ OAMENI. ALOCAȚI BANI ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU.

CRIZA MEDICAMENTELOR DIN ROMÂNIA – DIAGNOSTIC:
SUBFINANȚARE CRONICĂ A DECONTĂRILOR DE MEDICAMENTE
LIPSA BANILOR DIN SISTEM OMOARĂ OAMENI. ALOCAȚI BANI ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU.

Românii au dreptul la medicamente cu care să își protejeze sănătatea și, de multe ori, să își salveze viața. În ultimii 2 ani, 2.000 de tipuri de medicamente din cele 6.000 existente pe piață au fost retrase de firmele producătoare/importatoare pentru că statul român insistă să plătească tot mai puțin pentru ele. Cerem ca prețurile medicamentelor să nu mai fie ținute jos, în mod artificial, prin decizii guvernamentale, sub pretextul grijii pentru pacienți. De fapt, această abordare determină producătorii și distribuitorii, pentru produsele la care își acoperă cu greu costul de producție, să retragă din România medicamentele pe care primesc prețuri de nimic.

Prețul minim impus producătorilor de medicamente de către statul român descurajează distribuția lor pe piața noastră. Dacă prețul de distribuție ajunge în punctul în care costurile de producție sunt egale cu încasările în urma vânzării, producătorii și distribuitorii închid afacerea din România și pleacă în alte țări -membre UE unde condițiile de preț sunt mai avantajoase. Pe piața UE medicamentele constituie o marfă ca și în cazul altor produse și, ca atare, urmează, în anumite limite, regulile liberei circulații a mărfurilor.

DEMARĂM ACUM ACEASTĂ PETIȚIE PENTRU A CONVINGE GUVERNUL SĂ CREASCĂ ALOCAREA SUMEI PENTRU ACHIZIȚII DE MEDICAMENTE DE LA 6 MILIARDE RON LA 7 MILIARDE RON.
FĂRĂ ACEASTĂ MĂRIRE LIPSA MEDICAMENTELOR SE VA AGRAVA ȘI TOT MAI MULȚI OAMENI RISCĂ SĂ MOARĂ DIN ACEASTĂ CAUZĂ.

O cercetare a Institutului pentru Politici Publice (IPP) desfășurată împreună cu IRES în primăvara acestui an arată că 32% dintre persoanele care suferă de boli cronice spun că nu au găsit medicamente în prima farmacie vizitată, apelând la rețele informale naționale sau internaționale pentru a le procura. Din păcate, 8% dintre ei nu au reușit să își procure medicamentele de care aveau nevoie pentru ameliorarea stării de sănătate nici după ce au apelat la aceste rețele informale. Doar o parte din aceste medicamente pot fi cumpărate cu efort financiar din partea pacienților prin rețele informale dar unele medicamente au un cost prohibitiv pentru buzunarul multor persoane cu venituri mici, iar altele au costuri care nu pot fi plătite decât prin decontarea prin sistemul de asigurare, tratamentul putând să coste și câteva zeci de mii de euro. Mai multe informații pe pagina de Facebook a IPP şi urmărind urmărind #coalitiapentrumedicamente .

Prin semnătura ta, te alături celor care cer Ministerul Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentelor (ANMDM) să ia de urgență măsuri pentru ca românii să nu mai trăiască, în viitor, o perpetuă criză a medicamentelor.

Petiția va pleca în cel mai scurt timp către decidenți!

**your signature**



Am citit politica de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal.

Petiția e închisă acum.

End date: Oct 10, 2018

Signatures collected: 2684

Signature goal: 3000