Ascensiunea extremiștilor obligă Popularii și Socialiștii să își unească forțele la nivelul Parlamentului European
Related Articles
- IPP solicită DNA să facă public stadiul dosarului privind votul din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014 0
- Anul Nou electoral. AEP se face că nu vede găurile negre din finanțele partidelor, iar parlamentarii dau liber la împrumuturi în campanie 0
- Utilizarea eficientă a instrumentului Comitetului European de Întreprindere (EWC) 0
București, 26 mai 2014. Așa cum Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrăgea atenția încă din luna martie, ascensiunea extremiștilor la nivel european obligă principalele două grupuri parlamentare – popularii și socialiștii – să lase deoparte divergențele și să își unească forțele la nivelul Parlamentului European.
După scrutinul din 25 mai, rezultatele preliminare indică faptul că PPE a câștigat 28,23% din voturile exprimate la nivel european, social-democrații (S&D) rămân pe locul al doilea, cu 25%, în timp ce formațiunile eurosceptice și cele extremiste au împreună aproape 20% din mandatele din Parlamentul European. Principalele două grupuri parlamentare – PPE și S&D – sunt așadar obligate să lase deoparte divergențele de doctrină și să colaboreze mult mai strâns, pentru a contracara ascensiunea partidelor eurosceptice și extremiste.
Deși rămâne grupul parlamentar cu cei mai mulți eurodeputați, PPE înregistrează o pierdere de 8% față de alegerile din 2009, când au câștigat 36% din mandate. În schimb, social-democrații rămân la același nivel ca și în urmă cu 5 ani, cu 25% din total mandate (potrivit rezultatelor parțiale publicate pe site-ul PE). În acest context, PSD-ul din România aduce a patra contribuție ca număr de mandate, la grupul socialiștilor europeni (cu un total estimat de 16 mandate câștigate) în timp ce partidele românești de dreapta au dat popularilor un număr total de 15 mandate.
Așa cum indică datele provizorii, ALDE va avea o proporție de 9,5% din locurile în PE, Verzii și conservatorii (ECR) au pierdut în jur de 1% comparativ cu alegerile din 2009, în timp ce stânga unită (GUE/NGL) a rămas aproximativ la același nivel ca în urmă cu 5 ani.
Deși partidele de dreapta sunt în scădere la nivel european, acest electorat nu a fost câștigat de partidele de stânga, ci de formațiunile eurosceptice și de cele extremiste.
La scrutinul din 25 mai s-au adeverit, din păcate, temerile privind ascensiunea partidelor extremiste în țările europene. În jur de 14% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanții unor formațiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice și/sau extremiste. Partidele afiliate grupului eurosceptic EFD (Europa Libertăţii şi Democraţiei) au în total aproximativ 5% din mandate. Un calcul simplu arată că partidele eurosceptice și cele extremiste câștigă aproape 20% din mandatele de eurodeputați. Prin urmare, 1 din 5 eurodeputați va fi eurosceptic.
În Franța, de exemplu, partidul de extremă dreaptă Frontul Național s-a situat pe primul loc la alegerile de duminică, cu un scor de 25%, deși în 2009 același partid a avut doar 6,3%. O situație similară s-a înregistrat și în Marea Britanie, unde UKIP a ajuns principalul partid cu un scor peste așteptări la europarlamentare, de 29%. În Grecia, Syryza (coaliția care reunește formațiuni radicale de stânga) a ajuns principalul partid din țară, cu un rezultat de 26,5%, în timp ce pe locul trei s-au clasat extremiștii de la Zorii Aurii, cu 9,4%. Euroscepticii de la Alternativa pentru Germania vor ajunge și ei în legislativul european, înregistrând 7% la scrutinul de duminică.
O altă premieră înregistrată la scrutinul de duminică este cea legată de prezența la vot. Pentru prima dată în istoria alegerilor pentru Parlamentul European, tendința este de creștere ușoară a interesului cetățenilor europeni pentru acest tip de scrutin. La alegerile din 22-25 mai, media europeană a fost de 43,09%, în creștere ușoară față de anul 2009. Anterior acestor alegeri, rata prezenței a fost în declin constant, de la un scrutin la altul.
Institutul pentru Politici Publice a făcut cele mai realiste predicții cu privire la rezultatul alegerilor la nivel european, datele prezentate de IPP pe parcursul campaniei electorale fiind cele mai apropiate de rezultatele înregistrate duminică la vot. Mai multe informații despre studiul IPP prezentat în luna martie și actualizat în 15 mai 2014 pot fi găsite aici: http://www.ipp.ro/pagini/cu-10-zile-inainte-de-ziua-votului-pentr.php
Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Adrian Moraru, Director adjunct IPP la tel: 0724 237 229 și Georgeta Filip, Coordonator Programe IPP la tel: 0741 030 692.