Transparenţa administrativă şi statul de drept

Bucureşti, 30 ianuarie 2012 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere partidelor politice - celor de la Putere precum şi celor din Opoziţie, care au redescoperit de curând societatea civilă invitând-o la consultări, dar şi Preşedintelui României, cel care solicita recent printr-un apel public susţinere din partea societăţii civile - să înţeleagă şi să respecte misiunea ONG-urilor într-o societate democratică. Organizațiile neguvernamentale au fost cele care, prin critica lor constantă, au reușit să semnaleze și chiar să corecteze o serie de derapaje din ultimii 20 de ani.

În acord total cu nemulţumirile românilor care au ieşit în stradă, IPP consideră că prioritatea zero a Guvernului şi, în general, a partidelor politice în această perioadă ar trebui să fie concentrarea discuţiei şi găsirea de soluţii economice la gravele probleme cu care se confruntă societatea românească. Discursurile care se concentrează exclusiv pe acuzele de dictatură, pe problema comasării/de-comasării alegerilor, a alegerilor anticipate etc., deşi ridică, în mod evident, aspecte fundamentale pentru democraţie, nu ating problemele de fond cu care se confruntă românii în prezent.

IPP apreciază că două soluţii simple aplicate concomitent, pot debloca situaţia actuală extrem de gravă în care se află România.

Bucureşti, 18 ianuarie 2012 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) nu va participa la discuţia la care a fost invitat de către Prim Vicepreşedintele PDL, Teodor Baconschi, alături de alţi reprezentanţi ai societăţii civile. Institutul apreciază că agenda propusă pentru discuţii reflectă exclusiv temele politice ale PDL, ci nu problemele reale ale societăţii româneşti, şi că această invitaţie (prima de acest fel) a venit prea târziu. Reamintim că IPP a afirmat deja, încă din primele zile ale tensiunilor din stradă, că cea mai potrivită soluţie este ca Guvernul sa îşi depună mandatul şi să se organizeze alegeri.

Bucureşti, 16 ianuarie 2012 ■ Având în vedere nemulţumirile sociale reale de la nivel naţional care au escaladat din ultimele zile dar şi reacţiile partidelor de Opoziţie care refuză să accepte propunerea de dialog lansată de Coaliţia de la Guvernare, Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că Executivul a eşuat, soluţiile sale nemaiavând nici ecou politic nici suport din partea populaţiei. În opinia IPP, un Guvern care a ajuns în situaţia evidentă de a nu mai putea comunica cu celelalte segmente din societate, nu mai poate guverna.

IPP reiterează poziţia publică exprimată deja şi solicită actualei Coaliţii aflate la guvernare să îşi depună mandatul, aceasta fiind singura soluţie legitimă pentru actuala situaţie din ţară. Apelul la dialog al PDL, chiar dacă ar fi sincer, nu ajută actualei situaţii, pentru că lista lucrurilor care ar trebui discutate ar fi interminabilă şi este puţin probabil ca Opoziţia şi Puterea să reuşească să o îndeplinească.

Pentru relaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Violeta Alexandru, Director IPP sau Adrian Moraru, Director Adjunct la 021 212 3126.

Bucureşti, 14 decembrie 2011 ■ Aflate în plin proces de planificare a următorului exerciţiu financiar, autorităţile române au datoria să evalueze principalele disfuncţionalităţi din actualul exerciţiu, numai în acest mod putând viza un proces de planificare realist şi eficient în ce priveşte fondurile structurale ce vor fi folosite de către România în perioada 2014 - 2020.

Cum evaluările prezentate de autorităţile publice nu pot fi obiective decât în măsura în care includ şi percepţiile beneficiarilor de proiecte, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a reuşit, pentru prima dată în România, chestionarea unui eşantion reprezentativ de beneficiari ai proiectelor structurale din toate Programele Operaţionale dând publicităţii concluziile, din care rezultă următoarele:

1. majoritatea beneficiarilor (72% din ONGuri, 68% din firme şi 47% din autorităţile locale) consideră că procesul de evaluare a proiectelor este supus influenţei/corupţiei.
2. Printre cele mai acute probleme cu care declară că s-au confruntat în această perioadă sunt: perioada mare de timp pentru rambursarea cheltuielilor (64% - ONGuri, 63% - în cazul autorităţilor publice locale, 54% - firme) şi lipsa de comunicare cu autorităţile de management (39% - firmele, 38% - ONGurile şi 25% - autorităţile locale).
3. Cei mai mulţi beneficiari (84% dintre firme, 68% dintre ONGuri şi 61% dintre autorităţile locale) declară că nu au fost niciodată abordaţi de Autorităţile de Management în vreun fel pentru consultări pe marginea Ghidului Solicitantului sau/şi alte teme de interes pentru proiectele finanţate din fonduri structurale.
4. Nici activitatea comitetelor de monitorizare nu este popularizată în rândul beneficiarilor: 86% dintre firme, 69% dinte ONGuri şi 60% dintre autorităţile publice declară că nu sunt informate despre ceea ce se discută în aceste comitete.

Bucureşti, 6 decembrie 2011 n Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii contractele de concesiune a principalelor servicii publice gestionate de către primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ, obţinute în urma unui amplu efort de documentare făcut în anul 2011 în baza legii privind liberul acces la informaţii de interes public. După luni de eforturi susţinute, IPP a reuşit să colecteze nu mai puţin de 163 de contracte încheiate de primării cu operatori privaţi care se ocupă astăzi de servicii cum ar fi: salubrizare, întreţinere spaţii verzi, iluminat public, modernizare şi întreţinere străzi, etc., toate contractele obţinute de IPP însumând un număr de 5.914 pagini. Contractele, ce conţin o cantitate impresionantă de date - 363 MB, au fost scanate de IPP şi afişate în pagina de internet a Institutului, la următoarea adresă. S-au afişat toate contractele obţinute de la primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ prezentate în ordine alfabetică, cu evidenţierea acelor contracte care, din diferite motive, nu ne-au fost puse la dispoziţie, urmând ca IPP să facă demersuri legale pentru a le obţine în numele cetăţenilor.

Această iniţiativă face parte din programul dedicat măsurării performanţei autorităţilor locale din România în furnizarea de servicii publice de calitate către cetăţeni şi reprezintă un exerciţiu de transparenţă prin care IPP pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi informaţii pe baza cărora toţi cei interesaţi pot să evalueze, prin comparaţie, calitatea şi costurile principalelor servicii administrate de Primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ.

Bucureşti, 5 decembrie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii contractele de concesiune a principalelor servicii publice municipale, obţinute de la autorităţile publice locale în urma unui amplu efort de documentare făcut în anul 2011 în baza legii privind liberul acces la informaţii de interes public. IPP a colectat nu mai puţin de 163 de contracte ce însumează un număr de 5.914 pagini. Contractele scanate reprezintă o contitate impresionantă de date: 363 MB. Această iniţiativă face parte din programul dedicat măsurării performanţei autorităţilor locale din România în furnizarea de servicii publice de calitate către cetăţeni şi reprezintă un exerciţiu de transparenţă prin care IPP pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi informaţii pe baza cărora cetăţenii din aceste municipii, dar şi presa locală sau alte entităţi interesate, pot să evalueze, prin comparaţie, calitatea şi costurile principalelor servicii administrate de Primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ, respectiv: alimentarea cu apă şi canalizare, iluminatul public, salubrizarea, termoficarea, administrarea parcurilor şi zonelor verzi, transportul şi administrarea străzilor.

Bucureşti, 10 noiembrie 2011 ■ Actuala situaţie de la Primăria Cluj Napoca reflectă, din păcate, o realitate generalizată în administraţia locală, caracterizată prin monopol şi lipsă de transparenţă a autorităţilor locale faţă de aşa – numita piaţă a serviciilor publice.

Într-o cercetare realizată de Institutul pentru Politici Publice în perioada iunie – septembrie 2011 şi dată recent publicităţii cu privire la calitatea şi costurile serviciilor publice gestionate de municipiile reşedinţă de judeţ, IPP acuza comportamentul primarilor de a ascunde aceste contracte sau de a le încheia prevăzând clauze abuzive de confidenţialitate. De altfel, Primăria Municipiului Cluj Napoca este una din cele 4 Primării care au refuzat, în pofida insistenţelor, să ne furnizeze copiile contractelor de concesiune pentru serviciile de alimentare cu apă, iluminat public, salubrizare, termoficare, administrarea parcurilor şi spaţiilor verzi încheiate până în prezent. În ţările cu o democraţie consolidată, aceste contracte sunt afişate de autorităţile publice din oficiu pentru informarea tuturor cetăţenilor.

Din datele analizate cu privire la aceste contracte, concluzionăm că:

- Cel mai netransparent serviciu public din ţară din punctul de vedere al IPP (cel la care am avut acces la cel mai mic număr de contracte din totalul contractelor existente) este serviciul de administrare a spaţiilor verzi;
- Cel mai puţin competitiv serviciu – unde sunt practic doar doi jucători majori pe piaţă – este iluminatul public;
- Furnizorii privaţi de servicii au reuşit să anihileze practic orice competiţie autentică, prin negocierea unor contracte de concesiune cu durate ce ajung la 49 de ani (existând inclusiv posibilitatea prelungirii cu încă jumătate);
- Redevenţele din aceste contracte sunt adesea derizorii - de ordinul a câteva sute de euro pe an pentru administrarea unor servicii care aduc operatorilor privaţi, ce au reuşit să obţină contractele, venituri de milioane.

Bucureşti, 20 septembrie 2011 ■  Cel mai recent sondaj de opinie naţional realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) privind divizia specializată în cercetări de piaţă, arată percepţiile românilor cu privire la corectitudinea şi eficienţa procesului de achiziţii publice în România. În selectarea temelor relevante, IPP a beneficiat de implicarea reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP).

Rezultatele sondajului, realizat de către divizia specializată în cercetări de piaţă a Institutului pentru Politici Publice, IPP DATA Research, pe parcursul lunii iulie 2011, este ataşat. Sondajul face parte dintr-un program mai larg de cercetare finanţat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București prin programul de granturi pentru ONGuri, având drept principal scop promovarea de soluții pentru creșterea transparenței și predictibilității procesului de achiziții publice în România.

Sondajul a fost efectuat in perioada 7 - 14 iulie 2011 pe un eşantion de 1040 de persoane. Chestionarul a fost aplicat prin metoda faţă în faţă la domiciliul intervievaţilor. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă urbană a României, marja de eroare fiind de +/-3%.

București, 23 august 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi APADOR-CH dezaprobă recenta iniţiativă a Ministerului Justiţiei, validată deja în şedinţă de Guvern, privind înfiinţarea Fundaţiei pentru susţinerea şi promovarea principiilor dreptului, a democraţiei şi a statului de drept. Această entitate va aparține de Ministerul Justiției și va fi promovată ca fiind parte a sectorului neguvernamental, creând confuzie în rândul publicului larg.

Cele două organizaţii consideră că, în acest fel, Ministerul Justiţiei nu numai că se eschivează de la a îşi asuma răspunderea publică oficială pentru funcţionarea statului de drept din România, ascunzându-se în spatele unei entităţi non guvernamentale cu scop şi misiune neclare, dar implicit aruncă în derizoriu noțiunea de societate civilă în România. Asociațiile și fundațiile sunt actori eminamente privați. Neafilierea lor statală rămâne cheia unei societăți civile sănătoase, aptă să se poziționeze critic față de autoritățile și instituțiile publice sau eventual să intre în relații de colaborare pentru promovarea unor interese comune de ordin general, în funcție de circumstanțe.

Bucureşti, 14 iulie 2011 ■ În urma lansării raportului Institutului pentru Politici Publice (IPP) Fondurile europene - de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă, constatăm apariţia unor reacţii din partea conducerilor Autorităţilor de Management, prin care se fiecare îşi prezintă propria variantă de rată de absorbţie a banilor din programele operaţionale, cu cifre deformate şi metodologii diferite de calcul, tocmai în perioada în care Guvernul şi Premierul fac evaluări cu privire la capacitatea de absorbţie a banilor europeni.

Stimate domnule Ministru Interimar al Muncii,

Recentele critici publice în legătură cu administrarea fondurilor gestionate de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) au evidenţiat aspecte ce, nesoluţionate, sunt de natură să atragă sancţiuni drastice pentru România din partea Comisiei Europene, mergând până la suspendarea fondurilor structurale, cu atât mai mult cu cât Autoritatea în cauză nu este la prima experienţă de acest gen. Apreciem că prestaţia Autorităţilor de Management din România este importantă în relaţia dintre Statul Român şi Comisia Europeană, cu atât mai mult cu cât banii europeni sunt bani publici ce trebuie cheltuiţi transparent şi responsabil.

Bucureşti, 5 mai 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) condamnă deciziile netransparente şi contrare legislaţiei româneşti privind liberul acces la informaţii de interes public emise de către fosta conducere a Ministerului Muncii împreună cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional de Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU). Înainte de plecarea din fruntea Ministerului Muncii, cel care răspundea de Autoritatea de Management a Fondurilor Structurale din domeniul muncii, Ministrul Ioan Botiş, adopta Ordinul nr. 1301/2011 şi bloca practic accesul la toate informaţiile din contractele de finanţare POSDRU inclusiv la cele din proiectul Şansă la demnitate!, în care era implicată soţia şi pentru care este cercetat pentru conflict de interese.

Ordinul (ataşat) este adoptat în 4 aprilie 2011, după ce în data de 1 aprilie a.c., Institutul pentru Politici Publice adresase o solicitare de informaţii de interes public către AMPOSDRU pentru a obţine copii ale contractelor proiectelor finanţate, rapoartelor de evaluare ale POSDRU, dosarelor de licitaţie, listei evaluatorilor proiectelor, etc. După solicitarea IPP, Ministrul Muncii şi Şefa Autorităţii de Management clasificau toate aceste informaţii, ca şi alte categorii de date ce sunt publice în orice ţară civilizată - ofertele de licitaţie, dosarele de achiziţie, corespondenţa aferentă procesului de selecţie, dosarele cererilor de rambursare, dosarele de plată TVA, registrele de debitori, registrul de ieşire corespondenţă, etc.

Cerem Premierului României să anuleze Ordinul 1301/2011 şi să permită oricărei persoane interesate să aibă acces la informaţii care derivă din folosirea fondurilor europene nerambursabile, acestea fiind fonduri publice ce trebuie cheltuite transparent.

Bucuresti, 20 decembrie 2010 ■ Organizatie cu experienta de peste 10 ani în accesarea de proiecte din fonduri externe nerambursabile, Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciaza ca, în prezent, țara noastra are o problema serioasa în accesarea fondurilor structurale datorita institutiilor publice romanești. Cel mai recent exemplu îl constituie modul în care astazi Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, subordonata Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, blocheaza accesul entitatilor interesate sa acceseze fonduri structurale destinate economiei sociale si sprijinirii grupurilor defavorizate din Romania.

ONG-urile au constatat ca principalele trei motive pentru care nu se acceseaza fondurile europene la acest sfarșit de an, sunt urmatoarele. 

1. Anunturile privind lansarea Ghidurilor privind conditiile specifice de accesare pentru anumite proiecte, respectiv apelurile de proiecte, nu sunt cunoscute. Acestea se lanseaza fara nicio predictibilitate, fiind cunoscute dinainte doar de catre pilele si cunostintele functionarilor care managerizeaza fondurile europene. Aceasta se întampla în condițiile în care regula alocarii proiectelor este primul venit - primul servit, iar fondurile sunt alocate doar puținilor norocoși (anunțați în prealabil) care apuca sa depuna în primele 3 - 4 ore de la deschidere.


2. Platforma on - line în care se încarca proiectele depuse electronic nu functioneaza, este blocata exact în intervalul celor numai 24 de ore în care se pot depune proiecte pentru fondurile puse la dispoziție Romaniei sub acest domeniu major de interventie.


3. Institutiile statului nu sunt interesate sa fie parteneri ai ONG-urilor în depunerea de proiecte, întrucat functionarii nu primesc oficial nici un stimulent pentru faptul ca se ocupa, conform fisei postului, de fondurile europene

În fata acestei situatii, Institutul pentru Politici Publice, fiind conștient de consecințele grave care le poate avea formularea unei sesizari catre Uniunea Europeana - DG Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, Parlamentul European și ambasadorii țarilor membre UE, a decis sa expuna public asemenea  flagrante nereguli, chiar cu riscul sancționarii Romaniei cu blocarea fondurilor europene. Prezentul mesaj a fost expediat și Primului Ministru al Romaniei, cel care pretindea ca va dispune masuri pentru accelerarea accesarii fondurilor europene.

Pentru mai multe informatii suplimentare va rugam contactati Elena Iorga, Director Programe tel 021 212 3126, mobil 0722 166 888.

Bucureşti, 28 septembrie 2010 ■ În timp ce întreaga lume celebrează astăzi Ziua Internaţională a Dreptului de a Şti, în România, aplicarea legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informații de interes public nu constituie un motiv de sărbătoare. Liberul acces la informaţii de interes public reprezintă, după vot, al doilea instrument democratic pe care cetăţenii şi societatea civilă îl au la dispoziţie pentru a responsabiliza clasa politică.

Folosind constant această importantă lege în contextul analizelor/rapoartelor sale de cercetare şi al evaluării activității parlamentarilor, membrilor Guvernului sau primarilor, Institutul pentru Politici Publice (IPP) constată următoarele dificultăți majore la nivelul anului curent:

1. Autorități ale administrației publice centrale și locale desconsideră în mod asumat hotărâri ale instanțelor de judecată pronunțate în favoarea ONG-urilor care cer acestor autorități diferite tipuri de informații de interes public.

2. Funcționarii publici din instituții publice fac tot posibilul, mai ales în ultimii ani, când atenția asupra aplicării legislației transparenței a scăzut per ansamblu, să descurajeze pe oricine este interesat să ceară informații despre activitatea acestor autorităţi.

3. Unele dintre autoritățile administrației publice, mai ales de la nivel local refuză cu obstinaţie să aplice legea.

4. Aceleași instanţe de judecata tratează extrem de diferit situaţii identice în care sunt implicate instituții diferite, semn că nu s-a creat o jurisprudență în ce privește procesele plecând de la nerespectarea de către instituții a dreptului de acces la informații de interes public. Pe de alta parte, hotărâri ale instanţei se publică şi la un an de la pronunțare.

Bucureşti, 29 iunie 2010 ■ Şedinţa Comisiilor reunite pentru Drepturile Omului (condusă de Gyorgy Frunda) şi cea Juridică au decis astăzi să tranşeze definitiv disputa dintre Parlament şi societatea civilă în privinţa atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate, votând pentru ca:

• Inspectorii ANI să nu mai poată controla averile demnitarilor
• Declaraţiile de avere şi de interese să rămână secrete.

Noua variantă a legii ANI transmisă înapoi Parlamentului de către Preşedinte şi votată în sens constructiv recent la Camera Deputaţilor, a fost în urmă cu câteva ore desfiinţată de majoritatea din comisie construită în jurul ideilor antireformiste ale senatorului colegiului Târgu Mureş, judeţul Mureş, Gyorgy Frunda.

Institutul pentru Politici Publice critică public atitudinea sfidătoare a membrilor comisiilor reunite conduse de Senatorul Gyorgy Frunda faţă de reprezentanţii corpului diplomatic de la Bucureşti (ambasadori şi consilieri politici ai celor mai importante ţări UE erau prezenţi la dezbateri), ai presei şi ai ONG-urilor dar şi prin negarea dreptului preşedintelui de a retrimite această lege la Parlament. Votul s-a dat cu acordul reprezentanţilor PNL care declaraseră anterior că sunt pentru publicarea declaraţiilor lor de avere şi de interese, ai UNPR dar şi ai UDMR care au avut declaraţii publice similare. Deşi se afla el însuşi s-ar afla într-un conflict de interese, cel puţin moral, din poziţia de preşedinte de comisie dezbătând un subiect care îl viza direct datorită faptului că averea s-a aflat sub controlul ANI, Senatorul Frunda a reuşit să decidă în doar câteva ore cum să voteze membrii comisiilor în problema procedurilor de verificare a legii ANI.

În faţa acestei situaţii, facem un apel către liderii partidelor politice parlamentare, Emil Boc (PD-L), Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL), Marko Bela (UDMR), Marian Sârbu (UNPR) să se exprime public cu privire la susţinerea legii ANI aşa cum a venit ea de la Camera Deputaţilor şi respingerea raportului iresponsabil întocmit la şedinţa condusă de senatorul Frunda.

Fără aceste modificări, parlamentarii şi partidele acestora se vor face responsabile de sancţiunile de la nivel european pe care le va suporta România.

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la 021 212 3126, e-mail: adrian@ipp.ro, mobil 0724 237 229.

Bucureşti, 13 mai 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Societatea Academică din România (SAR) se declară profund dezamăgite de votul dat ieri, 12 mai a.c. în plenul Senatului la legea privind funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Prin acest vot, în pofida semnalelor societăţii civile, senatorii au anihilat practic orice efect al legii şi au făcut controlul averilor demnitarilor/funcţionarilor imposibil.

De aceea, IPP şi SAR cer Preşedintelui României să nu promulge legea recent adoptată de Senat, fiind astfel consecvent propriilor declaraţii făcute la finalul consultărilor cu partidele politice parlamentare pe marginea legii ANI prin care aprecia că „averea demnitarilor nu este o chestiune de confidenţialitate sau de secret al datelor personale”.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la tel: 021 212 3126/7, e-mail: adrian@ipp.ro şi mobil 0724 237 229.

Bucureşti, 10 mai 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) a urmărit îndeaproape parcursul procesului legislativ al proiectului de lege pentru modificarea şi completarea legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a transmis Senatului României o serie de amendamente la proiectul de lege.

Pe fond, Institutul consideră că prin varianta adoptată de Camera Deputaţilor s-au comis grave încălcări ale dreptului fundamental de informare al cetăţeanului prin instituirea regimului de confidenţialitate pentru anumite informaţii primare, în opinia noastră, din declaraţiile de patrimoniu (fostele declaraţii de avere), respectiv de interese.

Iată mai jos care sunt aceste propuneri.

Stimate domnule Senator / Stimată doamnă Senator,

În contextul dezbaterilor asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Institutul pentru Politici Publice (IPP) înaintează prin prezenta scrisoare principalele sale solicitări de amendamente la textul de lege care urmăresc corectarea unor grave restrângeri ale drepturilor fundamentale comise, în opinia noastră, prin formulările propuse în varianta Guvernamentală respectiv în varianta aprobată de Camera Deputaţilor.

1.

Principala problemă asupra căreia IPP solicită în mod special senatorilor să ia decizia corespunzătoare prin vot, priveşte eliminarea declaraţiilor de patrimoniu şi de interese confidenţiale (art. 2, alin. (1)). Păstrând această prevedere, senatorii vor favoriza încălcarea dreptului fundamental de liber acces la informaţii de interes public pe care cetăţenii României l-au câştigat.

Dată fiind calitatea persoanelor care au obligaţia de a depune declaraţiile de patrimoniu şi de interese - anume demnitari/funcţionari publici - considerăm că orice restrângere a accesului la informaţii care afectează în mod direct capacitatea de exercitare a unei funcţii publice este nejustificată şi poate da naştere la abuzuri. Pe cale de excepţie, legea privind liberul acces la informaţii de interes public prevede în prezent la art. 14 (1) faptul că "informaţii cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice". Apreciem, pe cale de consecinţă, că eliminarea accesului la o serie de informaţii fundamentale pentru identificarea unor potenţiale conflicte de interese - cum ar fi calitatea persoanei de asociat/acţionar la societăţi comerciale/companii naţionale, etc. fără obligaţia precizării denumirii respectivei entităţi - este inacceptabilă şi anulează practic efectele ce trebuie să decurgă din folosirea dreptului fundamental la informare.

Apreciem, doamnelor şi domnilor senatori, că informaţiile cuprinse în prezent în formularele declaraţiilor de avere/patrimoniu şi de interese nu sunt date cu caracter personal, în sensul legii, prin urmare publicarea acestora nu aduce atingere vieţii private.

În continuare, în Decizia Curţii Constituţionale nr. 415/14 aprilie 2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 294 din data de 05.05.2010, se face trimitere doar la "obligaţia prevăzută de lege de a publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet ale entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu[...] citeşte tot conţinutul scrisorii

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, la tel: 021 212 3126, mobil 0724 237 229 sau e-mail: adrian@ipp.ro.

Bucureşti, 29 septembrie 2009 ■ IPP dezavuează practicile Preşedintelui Traian Băsescu prin care, în contextul unor dispute, ameninţă sau dă publicităţii extrase din unele convorbiri de la Palatul Cotroceni, punând astfel în situaţii de dificultate partenerii de dialog, fie aceştia lideri politici, parlamentari, membri ai Cabinetului etc. Presa centrală a prezentat sâmbătă, 26 septembrie a.c., fragmente din discursul Preşedintelui României aflat în vizită la Oradea, prin care avertiza că va publice stenogramele în care liderii politici erau de acord cu revizuirea Constituţiei.

Cât timp aceste convorbiri, indiferent că este vorba despre consultări cu partide, sindicate, organizaţii neguvernamentale, membri ai Cabinetului sau uneori chiar şedinţe CSAT, au un caracter confidenţial, accesul presei fiind interzis pe parcursul discuţiei, remarcăm faptul că Preşedintele se foloseşte în mod discreţionar de unele dintre aceste informaţii pentru a pune partenerii de dialog în situaţii vulnerabile din punct de vedere politic.

Bucureşti, 23 septembrie 2009 ■ Plenul Senatului a ales-o miercuri, 23 septembrie 2009, ca membru al CSM din partea societăţii civile pe Elena Simina Tănăsescu. Ea a fost propusă de IPP, obţinând 63 de voturi, faţă de cele 41 de voturi ale contracandidatei sale directe, Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantermir.

Elena Simina Tănăsescu este profesor universitar, doctor în drept, şi a fost propusă de Institutul pentru Politici Publice din al cărei Consiliu face parte încă din 2005.

Bucureşti, 1 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006/018-147.01.02, intitulat Informaţia de interes public – un drept fundamental, nu o favoare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cercetarea, care s-a desfăşurat în perioada 20 – 29 aprilie a.c. pe un eşantion de 1033 de persoane, reprezentativ la nivel naţional, cuprinde informaţii despre percepţia românilor referitoare la dreptul la informare şi cunoştinţele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a obţine informaţii de interes public de la autorităţi.

Stimate Domnule Preşedinte,

Institutul pentru Politici Publice (IPP), una dintre organizaţiile neguvernamentale prezente la întâlnirea organizată în cursul zilei de 22 aprilie a.c. la Palatul Cotroceni în legătură cu proiectele Codurilor Civil şi Penal, îşi exprimă public dezamăgirea faţă de discursul Domniei Voastre în cadrul acestei reuniuni.

Nu ne-am aşteptat ca un lider politic cu experienţa Domniei Voastre, care s-a întors către popor în momentele de criză politică, să declare public că cetăţenii nu pot să înţeleagă sau să îşi exprime opiniile cu privire la actualele proiecte ale Codurilor Civil, Penal şi de Procedură Civilă şi Penală. Aşa cum cetăţenii au fost consultaţi în 2007, prin referendum, pentru schimbarea sistemului electoral sau în 2003, prin ample dezbateri, cu prilejul revizuirii Constituţiei, ne aşteptam să nu acceptaţi nicio scuză pentru faptul că nu se organizează în prezent nicio consultare/dezbatere asupra unor probleme principiale, de fond cuprinse în proiectele Codurilor trimise de Guvern Parlamentului. Codurile afectează fundamental viaţa de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi.

Bucureşti, 14 aprilie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii informaţii actuale despre cum o serie de instituţii/autorităţi publice centrale şi locale din România fac în continuare tot posibilul pentru a obstrucţiona liberul acces la informaţii de interes public, prin practici care variază de la ignorarea efectivă a solicitărilor de informaţii venite din partea societăţii civile şi până la nesocotirea hotărârilor judecătoreşti definitive care le obligă la comunicarea acestor informaţii. Atragem atenţia asupra riscului de a diminua interesul public faţă de asemenea practici negative din România, anumite instituţii publice care nu fac nici acum vreun efort de a trata cu respect cetăţenii riscând să recidiveze în materia obstrucţionării accesului la informaţii. În România se conturează tot mai clar o categorie de politicieni care sfidează cererile de informaţii de interes public, pe aceştia neinteresându-i faptul că sunt acţionaţi în instanţă şi nepunând în practică în final nici deciziile justiţiei de a comunica informaţiile publice. Convingerea ca sunt invincibili electoral îi face pe unii lideri de instituţii publice să trateze cu aroganţă orice structură a societăţii civile interesată de activitatea publică, transmiţând un mesaj nociv în rândul funcţionarilor al căror scop a devenit satisfacerea orgoliilor conducătorilor, ci nu a solicitărilor de informaţii de interes public.

Bucureşti, 1 aprilie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere premierului Emil Boc demiterea Ministrului sănătăţii Ion Bazac pentru conduita incompatibilă cu statutul de demnitar, dată publicităţii recent în cazul cunoscut ca „Listingul telefonului”.