Drepturile omului

Bucureşti, 11 ianuarie 2012 ■ Proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România, lansat în dezbatere publică în decembrie 2011 de către Ministerul Sănătăţii, se îngrijeşte în primul rând de interesele asigurătorilor ci nu ale pacienţilor. Nu se preocupă temeinic de îmbunătăţirea calităţii actului medical dar insistă să privatizeze netransparent, radical şi cu mari premise de abuz, actualul sistem de sănătate, fără o minimă analiză de impact a măsurilor anticipate a fi luate odată cu intrarea în vigoare a legii. Din toate aceste motive, Institutul pentru Politici Publice (IPP) respinge în mod categoric adoptarea lui în perioada următoare. În acelaşi timp, IPP solicită stoparea acţiunii de transformare a unui raport prezidenţial („Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului”), pretinzând a pune în centrul reformei pacientul, cum ar fi fost normal, în cea mai mare privatizare din istoria României (prin administrarea anuală a 5 miliarde de euro, contribuţiile la FNUASS, plus 2-3 miliarde de euro din sistemele secundare de asigurare, la care se adaugă valoarea spitalelor ce urmează a fi vândute către sistemul privat).

Institutul pentru Politici Publice susţine nevoia de modernizare a actualului sistem sanitar din România inclusiv prin cooptarea operatorilor privați în prestarea unor anumite servicii. Este de necontestat faptul că modul de funcționare a actualului sistem are o serie de probleme grave, endemice. Totuși, proiectul de lege nu contribuie la soluţionarea acestor probleme atâta vreme cât nu așează în centrul preocupărilor principalul beneficiar al serviciului de sănătate: cetăţeanul, proiectul transferând practic resursa financiară în administrare privată, fără a stabili cine poartă responsabilitatea ultimă a gestionării actului medical. Chiar în expunerea de motive a proiectului se specifică vag faptul că „proiectul de lege propune un model care să crească utilizarea eficientă a resurselor financiare, păstrând, pe cât posibil, eforturile contribuabililor în actualele limite” sau că „populaţia nu va resimţi financiar această modificare, plătind, în mare, aceleaşi asigurări ca până acum”.

Bucureşti, 17 noiembrie 2011 ■ Proiectul legii asistenţei sociale aflat în dezbatere în Camera Deputaţilor, în vederea exprimării votului final după cel pe articole, pe baza raportului Comisiei pentru muncă, este un proiect de lege necesar, consideră Institutul pentru Politici Publice, dar care (încă) amestecă principii de stânga cu cele ale eficienţei/eficacităţii în gestionarea serviciilor sociale pentru diferite categorii de beneficiari. Din păcate pentru actualul Guvern care pretinde a reprezenta valorile dreptei, s-au pierdut câteva oportunităţi importante prin care să se încurajeze asistenţa socială specializată şi activă (nu prin plăţi făcute către beneficiari sau familiile acestora) în scopul creşterii calităţii serviciilor oferite beneficiarilor, prin care să se reformeze radical actualul sistem de îngrijire bazat pe centre rezidenţiale mari, prin care să se promoveze un mediu concurenţial între furnizorii privaţi de servicii.

Institutul, activ implicat încă de la momentul redactării proiectului de lege de către Ministerul Muncii, pe care l-a determinat să organizeze dezbateri publice anterior trimiterii textului la Parlament, a studiat proiectul şi a elaborat un număr de 49 de amendamente susţinute ulterior mai ales de parlamentarii opoziţiei (10 dintre acestea fiind adoptate). Amendamentele IPP - singura organizaţie neguvernamentală având un reprezentant prezent la şedinţa Comisiei de muncă atunci când s-a votat proiectul legii asistenţei sociale – promovează un model liberal de gestionare a serviciilor sociale, prin redefinirea rolului Statului şi prin crearea unei pieţe libere şi competitive la nivelul furnizorilor privaţi, concomitent cu plasarea beneficiarului în centrul sistemului.

Bucureşti, 25 august 2011 ■ Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a sancţionat recent cu avertisment pe europarlamentarul George Becali, în urma unei sesizări a Institutului pentru Politici Publice (IPP) referitoare la folosirea termenului „handicapat” cu scopul de a adresa o serie de injurii la adresa jurnalistului L.M. (România Liberă).

În luna februarie 2011, în contextul unui interviu telefonic realizat de către jurnalistul L.M. pe tema propunerii de introducere a obligativităţii controlului psihiatric si psihologic pentru candidaţii la funcţii publice, domnul George Becali se adresa jurnalistului folosind următoarele expresii: Tu eşti handicapat! Asta eşti tu! Tu nu înţelegi asta, nu vrei să înţelegi!

Bucureşti, 21 iunie 2011 ■ Primul sondaj de opinie naţional privind percepţiile românilor asupra persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi locul lor în societate realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) prin IPP DATA RESEARCH arată că 75% dintre români cred că persoanele cu dizabilităţi intelectuale sunt în prezent discriminate în România.

Românii nu percep persoanele cu dizabilităţi intelectuale ca fiind egale celorlalţi oameni din societate ci ca persoane născute cu o anormalitate care le afectează gândirea (88%), persoane având nevoie de sprijin în luarea deciziilor (64%), persoane ce nu pot fi făcute responsabile pentru propriile fapte (59%). "Un sfert dintre respondenţi cred că persoana cu dizabilităţi intelectuale nu poate trăi în societate alături de oamenii fără dizabilităţi, o situaţie extrem de gravă pentru şansele imediate de integrare în societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viaţă normală", consideră Elena Iorga, Director Programe IPP - Coordonatorul cercetării.

Bucureşti, 6 aprilie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP), alături de peste 50 de organizaţii salută decizia Preşedintelui României anunţată ieri, 5 aprilie a.c. de a transmite Parlamentului spre reexaminare legea privind parteneriatul dintre stat și culte în domeniul serviciilor sociale.

Organizațiile neguvernamentale, între care marea majoritate sunt furnizori acreditați și cunoscuți în țară pentru calitatea serviciilor sociale oferite, solicitaseră anterior, printr-o scrisoare deschisă Preşedintelui României, să retrimită actul normativ înapoi la Parlament întrucât:

- este în contradicţie flagrantă cu principiul competiţiei libere în furnizarea de servicii sociale, instituind practic un al doilea monopol, după cel al Statului, al unităţilor de cult, asupra furnizării de servicii de asistenţă socială finanţate în proporţie de 80% din bugetul de stat;
- nu promovează serviciile, ci permite finanţarea construcţiei de instituţii numite aşezăminte sociale, pe lângă unităţile de cult, fără a se specifica condiţii clare privind capacitatea acestora, limitele de finanţare etc.
- încalcă prevederile Convenţiilor internaţionale la care România este semnatară (Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi) în ceea ce priveşte angajarea finanţării din bani publici pentru procesul de instituţionalizare a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile.

Bucureşti, 10 martie 2011 ■ Printr-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, Institutul pentru Politici Publice (IPP), împreună cu mai multe organizaţii neguvernamentale furnizoare de servicii sociale din România, au solicitat să nu promulge recent adoptata Lege pentru stabilirea parteneriatului dintre Stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale, iniţiată de către deputaţi şi senatori ai PD-L, cerând ca actul normativ să fie retransmis Parlamentului spre re-examinare, pentru următoarele argumente expuse mai jos.

Organizaţiile semnatare consideră că legea este în contradicţie flagrantă cu principiul competiţiei libere în furnizarea de servicii sociale, instituind practic un al doilea monopol, după cel al Statului, al unităţilor de cult, asupra furnizării de servicii de asistenţă socială finanţate în proporţie de 80% din bugetul de stat. În circuitul legislativ din Parlament se află deja un alt proiect de lege care are ca obiect reglementarea contractării serviciilor sociale în România şi unde unităţile de cult, în calitate de furnizori de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii, pot participa la procedurile transparente, competitive organizate de autorităţile publice de la nivel judeţean, pentru subcontractarea serviciilor sociale alături de alte entităţi, cum sunt organizaţiile neguvernamentale, recunoscute ca furnizori de servicii sociale în toate statele europene.

Bucureşti, 1 februarie 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice constată că "greşelile" structurilor de intervenţie specială ce execută sau participă la descinderi pentru reținerea unor persoane sau pentru efectuarea unor percheziții, s-au transformat în fapt curent.

Ultimul exemplu este cel de astăzi, 1 februarie 2011, când polițiștii au intrat în forță la ora 6.00 dimineața în casa lui M.Ș. care locuiește împreună cu soția și cei doi copii, în comuna Pantelimon, la o altă adresă decât cea unde se presupunea că s-ar fi aflat persoana căutată.

Membrii familiei peste care forţele de ordine au intrat "din greşeală" au fost amenințați cu arma la ceafă, în condițiile în care chiar persoana căutată era o femeie bănuită pentru fals și nicidecum pentru o infracțiune violentă, sau despre care existau indicii că s-ar fi opus eventual violent reţinerii.

În acest context, IPP solicită public Ministrului de Interne, Traian Igaș să ofere explicații pentru aceste greșeli care tind să devină o obișnuință, precum și pentru violența fără sens de care dau dovadă funcționarii publici din ministerul al cărui responsabil este.

În concret, solicităm domnului Igaș ca MAI să precizeze cum a fost posibil incidentul de astăzi, dacă polițiștii și-au cerut scuze pentru eroarea comisă, cine sunt persoanele vinovate de această eroare, în ce măsură aceste erori sunt consemnate în dosarele profesionale ale acestor vajnici luptători.

IPP va interpreta lipsa unei reacții ferme împotriva unor astfel de evenimente ca o acțiune de încurajare a acestora.


Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la tel: 021 212 3126, mobil 0724237229 sau e-mail: adrian@ipp.ro.

Bucureşti, 3 decembrie 2010 ■ Cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi Intelectuale, Fundaţia "Pentru Voi", Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Centrul de Resurse Juridice (CRJ) solicită Parlamentului României şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale să înceapă procesul de aliniere a legislaţiei româneşti la prevedeile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată recent, prin legea 221/2010. Odată cu ratificarea Convenţiei, România îşi asumă obligaţia legală de a respecta standardele prevăzute de aceasta.

“Convenţia ONU marchează o schimbare importantă de paradigmă în domeniul dizabilităţii, de la un model medical, bazat pe caritate, la un model bazat pe drepturile omului. Persoanei cu dizabilităţi îi este recunoscută valoarea umană inerentă şi beneficiază de aceleaşi drepturi civile, politice, sociale şi culturale ca şi ceilalţi cetăţeni. Este cu atât mai importantă ratificarea Convenţiei în acest context economic când tendinţa de a diminua cheltuielile bugetare în mod iraţional ameninţă drepturile fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi.” a declarat Laila Onu, Director al Fundatiei “Pentru Voi”.

Ratificarea Convenţiei de către România ar trebui să creeze cadrul necesar pentru a asigura respectarea drepturilor şi incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Cele trei organizăţii constată că persoanele cu dizabilităţi nu reprezintă o prioritate pentru factorii decizionali, care amână constant discutarea problemelor lor şi consideră acest fapt cu atât mai grav cu cât acest grup are o reprezentare limitată, aproape inexistentă în rândul decidenţilor politicilor sociale din România.

”Prin misiunea asumată, IPP va continua în anii următori monitorizarea măsurilor adoptate de autorităţile responsabile în vederea aplicării efective a prevederilor Convenţiei în toate domeniile acoperite de aceasta, contibuind prin activităţile sale la elaborarea de politici publice în spiritul prevederilor Convenţiei şi al aşezării persoanei cu dizabilităţi în centrul acestor politici.”, a declarat Elena Iorga, Director programe, IPP.

Stimate domnule Ministru,

Institutul pentru Politici Publice (IPP), în calitate de organizaţie neguvernamentală implicată în monitorizarea politicilor destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi mentale din România, atrage atenţia asupra faptului că Programul de Interes Naţional Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane adulte cu handicap prin înfiinţarea de servicii sociale alternative de tip rezidenţial pentru persoanele adulte cu handicap, publicat în Monitorul Oficial nr. 746 din 9 noiembrie 2010 şi adoptat cu doar o zi înainte de promulgarea Legii de ratificare a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (Legea nr. 221/2010), contravine în mod grav principiilor Convenţiei, devenite obligatorii pentru toate statele părţi care au ratificat acest document, cum este şi cazul României. IPP solicită pe această cale Ministerului pe care îl reprezentaţi să întreprindă toate demersurile necesare pentru modificarea obiectivelor şi a indicatorilor programului, în conformitate cu cerinţele Convenţiei.

Astfel, potrivit articolului 19 al Convenţiei, intitulat Viaţa independentă şi integrare în comunitate, „statele părţi recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi, şi vor lua măsuri eficiente şi adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilităţi se bucură pe deplin de acest drept şi de deplina integrare în comunitate şi participare la viaţa acesteia, inclusiv asigurându-se că:

a) Persoanele cu dizabilităţi au posibilitatea de a-şi alege locul de reşedinţă, unde şi cu cine să trăiască, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, şi nu sunt obligate să trăiască într-un anume mediu de viaţă;
b) Persoanele cu dizabilităţi au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidenţiale şi alte servicii comunitare de suport, inclusiv la asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în comunitate, ca şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate;
c) Serviciile şi facilităţile comunitare pentru populaţie în general sunt disponibile în aceeaşi măsură persoanelor cu dizabilităţi şi răspund nevoilor acestora”.

Programul de Interes Naţional la care facem referire, atât prin obiectivul specific stabilit - dezvoltarea serviciilor sociale specializate de tip rezidenţial pentru persoanele adulte cu handicap – cât şi prin indicatorii fizici, respectiv: creşterea cu cel puţin 1 a numărului de servicii sociale de tip rezidenţial nou-înfiinţate [..] pentru persoanele adulte, neinstituţionalizate, precum şi indicatorii de eficienţă „creşterea calităţii vieţii pentru un număr de minimum 80 de persoane adulte cu handicap”, contravine articolului 19 al Convenţiei deoarece:

- promovează instituţionalizarea/reinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi în servicii de tip rezidenţial de capacitate mare (80 de persoane), încălcând astfel dreptul persoanelor cu dizabilităţi de integrare în comunitate şi de participare la viaţa acesteia;
- nu permite finanţarea unor servicii la domiciliu sau a altor servicii comunitare de suport care să prevină institutionalizarea, izolarea sau segregarea de comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi.

În calitate de conducător al autorităţii desemnate de art. 33 al Convenţiei pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Convenţiei, prin structurile cu atribuţii în domeniu, vă solicităm, domnule Ministru, să dispuneţi toate măsurile necesare pentru modificarea conţinutului şi priorităţilor de finanţare ale Programului de Interes Naţional la care facem referire în prezenta scrisoare deschisă, în cel mai scurt timp. În măsura în care există deja proiecte depuse de furnizorii de servicii, acestora li se va oferi posibilitatea de a-şi modifica proiectele în conformitate cu noile cerinţe ale programului, în termenul stabilit de Minister.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP sau Elena Iorga, Director Programe IPP la telefon 021 212 3126/27 sau e-mail adrian@ipp.ro, elena@ipp.ro.

Bucureşti, 23 august 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) să retragă proiectul de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, având în vedere nefundamentarea acestuia, precum şi costurile excessive şi inoportune în acest moment pentru implementarea unei asemenea măsuri.

IPP a participat la dezbaterea publică organizată de MAI pe marginea proiectului de act normativ, prilej cu care reprezentanţii Institutului au adresat o serie de întrebări reprezentanţilor Ministerului. Considerăm că răspunsurile furnizate nu sunt de natură să justifice prioritatea proiectului, extrem de costisitor pentru administraţia românească în actualul context marcat de criză, şi cere pe acest fond retragerea iniţiativei.

Bucureşti, 16 aprilie 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicităţii cel mai recent studiu privind monitorizarea fondurilor structurale destinate României pentru proiecte privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, urmărind dacă obiectivele de finanţare sunt consistente cu angajamentele asumate prin Strategia Naţională pentru Protecţia, Integrarea şi Incluziunea Socială a Persoanelor cu Handicap şi prin Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, la care România este semnatară.

Concluziile cercetării relevă o serie de probleme de fond în ceea ce priveşte procesul de programare şi cel de absorbţie a fondurilor structurale în domeniul serviciilor sociale, arătând, printre altele că:

• Modul în care sunt formulate operaţiunile eligibile în anumite Programe Operaţionale (ex: în Programul Operaţional Regional) face ca majoritatea banilor să fie în continuare investiţi în vechiul sistem rezidenţial, segregaţionist şi care a dat naştere de-a lungul timpului la numeroase abuzuri, în timp ce serviciile alternative (ex: locuinţe protejate) sunt practic excluse de la finanţare.


• Majoritatea furnizorilor publici de servicii sociale sunt mai degrabă interesaţi de finanţarea infrastructurii sociale şi mai puţin de pregătirea resursei umane din sistem: până la data lansării studiului, niciuna dintre Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu au semnat vreun contract de finanţare pentru Programul Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane.

Până acum, dezvoltarea serviciilor comunitare a fost blocată de lipsa fondurilor. Începând cu 2007, România avea ocazia unică de a reforma întregul sistem, având în vedere mărimea fondurilor structurale. Din păcate, această oportunitate este în pericol de a fi irosită din cauza modului de formulare a tipurilor de acţiuni eligibile prin POR si POS DRU, afirmă în Laila Onu, Directorul executiv al Fundaţiei Pentru Voi şi unul dintre autorii studiului.

Sistemul de îngrijire rezidenţial existent în prezent în România nu corespunde cerinţelor stabilite de Convenţie, ci dimpotrivă, contribuie la segregarea persoanelor cu dizabilităţi de comunitate. A continua să finanţăm acest sistem prin fonduri structurale reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă independentă pentru persoanele cu dizabilităţi, declară Elena Iorga, Coordonatorul studiului.

În absenţa unor măsuri ferme de politică sectorială explicite care sa argumenteze şi să propună dezinstituţionalizarea ca obiectiv principal, este improbabil că autorităţile responsabile de la nivel judeţean să investească din proprie iniţiativă într-un proces care presupune costuri materiale şi umane semnificative, consideră Mariela Neagu, expert în dezinstituţionalitare.

Reprezentanţii autorităţilor centrale prezente la evenimentul de lansare a studiului şi-au afirmat angajamentul de a coopera pentru soluţionarea acestor probleme, în special în ceea ce priveşte o mai bună utilizare a fondurilor structurale pentru proiectele de infrastructură: Ghidul beneficiarului nu reprezintă o bază legală, dar dacă ar exista un act normativ care să specifice clar o limită pentru numărul de beneficiari din centrele rezidenţiale care pot primi finanţare, atunci aceasta ar fi un criteriu de eligibilitate, a declarat Gabriel Friptu, Directorul general al AM POR.

Organizaţiile semnatare - IPP şi Pentru Voi - fac un apel în acest sens la autorităţile centrale să iniţieze de urgenţă demersurile necesare pentru corectarea unora dintre gravele deficienţe constatate şi să procedeze la analiza impactului pe care diferitele programe de finanţare existente în acest sector l-au avut asupra beneficiarilor.


Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga la tel: 021 212 3126, mobil 0722 166 888 sau e-mail: elena@ipp.ro.

Accesarea fondurilor structurale trebuie să urmărească în primul rând schimbarea în bine a vieţii în comunităţile din România. În ce măsură se întâmplă acest lucru, chiar la nivelul unor beneficiari ce au mare nevoie de investiţii pentru condiţiile lor de viaţă, vom prezenta mâine vineri, 16 aprilie a.c odată cu lansarea studiului Banii europeni: o oportunitate sau o barieră în calea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi mentale din România?

După o perioadă de peste 6 luni de interviuri, analize de documente publice privind alocarea de fonduri şi analiză de date statistice, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Fundaţia Pentru Voi lansează în dezbatere publică raportul de monitorizare cu privire la o serie de deficienţe privind modul în care sunt orientate finanţările externe pentru persoanele cu dizabilităţi mentale în România.

Bucureşti, 2 februarie 2010 ■ Având în vedere preocuparea extrem de scăzută a actualului Parlament, aşa cum rezultă din analiza activităţii primelor sesiuni legislative din acest mandat, pentru legiferarea problemelor acute cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi din România, Fundaţia Pentru Voi şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) cer celor două Camere să aşeze în lista de priorităţi şi proiectele legislative care privesc persoanele cu dizabilităţi.
Din 7 proiecte vizând în principal modificări ale legii-cadru privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, doar două au devenit legi în recent încheiata sesiune legislativă a Parlamentului, ambele promovând măsuri exclusiv pasive:

1. Legea nr. 359/2009 care prevede scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia care sunt în folosinţa persoanelor cu handicap grav;

2. Legea nr. 360/2009 care prevede introducerea unor scutiri de impozit pe indemnizaţiile de natură salarială şi pensii pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

De partea cealaltă, Guvernul a avizat negativ 4 dintre cele 7 proiecte legislative depuse în sesiunea trecută de parlamentari, motivând inoportunitatea şi slaba fundamentare a acestora, deşi printre iniţiatori se aflau şi reprezentanţi ai PDL, semn că nu există o comunicare eficientă la nivel politic în materie de priorităţi legislative în acest domeniu. Mai mult, Guvernul a adoptat la începutul acestui an fără consultarea furnizorilor de servicii o hotărâre prin care stabileşte standarde de cost pentru serviciile sociale fără a ţine cont de gradul de dizabilitate, abordare care contravine normelor europene ce prevăd dreptul persoanei la servicii sociale flexibile, centrate pe persoană şi adaptate la nevoile individuale.

Organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori sunt organizaţii neguvernamentale cu o bogatǎ experienţǎ în promovarea şi apǎrarea drepturilor omului şi nediscriminǎrii în România.

Ne manifestǎm încrederea cǎ reprezentanţii României la Adunarea Parlamentarǎ a Consiliului Europei vor vota pentru adoptarea a douǎ documente importante pentru protecţia drepturilor omului şi nediscriminǎrii în Europa, care vor fi dezbǎtute în cadrul Sesiunii Ordinare a Consiliului Europei (25-29 ianuarie 2010):

• Recomandarea „Fifteen years since the International Conference on Population and Development Programme of Action” [Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţionalǎ Programul de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea], Doc. 11992 din 5 August 2009;

• Rezoluţia “Discrimination on the basis of sexual orientation and gender identity” [Discriminarea pe baza orientǎrii sexuale şi a identitǎţii de gen], Doc. 12087 din 8 decembrie 2009.

Bucureşti, 4 mai 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Fundaţia Pentru Voi din Timişoara lansează studiul Pledoarie pentru transparenţă şi responsabilizare în finanţarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilităţi mentale din România. Cercetarea, realizată cu sprijinul Open Society Institute (OSI), Budapesta, Iniţiativa pentru Sănătate Mintală, aduce în atenţia factorilor instituţionali o serie de probleme constatate în procesul de absorbţie a fondurilor externe (europene) pentru persoanele cu dizabilităţi în România, un domeniu cu serioase nevoi.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) s-a sesizat cu privire la articolul Ţiganiada - 2008, publicat în ziarul Romania Mare din data de 3 octombrie 2008, în care apar următoarele: “Zece negrii mititei/Lua-i-ar Ku Klux Klan pe ei”, “Românii asistă din nou, pasivi (mămăligi) cum le scriu străinii istoria şi îşi bat joc de ei...ALIANŢA PENALĂ (Partida Romilor) PSD-PC SE PREGĂTEŞTE SĂ REVINĂ LA PUTERE. Pe fondul pasivităţii sinucigaşe a lui Traian Băsescu, speriat şi timorat de nişte evrei şmecheri ([...]), borfaşii de culoare pripăşiţi în şatra bulibaşei Ion Iliescu au făcut un bâlci ordinar, sâmbătă, în Capitală. Rareori s-a văzut, in public, o păduchelniţă atât de neruşinată! Iată câţiva dintre ţiganii care tot întunecă televizoarele românilor, [...] şi alte baragladine la prima sau a doua generaţie. [...] Nu vă ajunge cât aţi fura? Nu vreţi să lăsaţi ţara asta să respire, v-aţi jurat să o distrugeţi de tot? Deşteptarea, Băsescule! Crezi că te iartă ăştia vreodată? N-ai auzit de judecată ţigănească? Adu-ţi aminte cum l-a pândit Iliescu pe Ceauşescu vreo 20 de ani şi, până nu l-a lichidat, nu s-a lăsat”.

În urma sesizării transmise de IPP către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul Director a considerat afirmaţiile de mai sus ca reprezentând discriminare, în conformitate cu O.G. Nr. 137/2000, republicată, art. 2, alin. 1 şi 4, încălcând dreptul la demnitate garantat de art. 15 din aceeaşi Ordonanţă, prin asocierea intenţionată a unui comportament condamnabil comunităţii rome