home
contact
Constituie una dintre direcţiile prioritate pentru Institutul pentru Politici Publice în sensul promovării respectului pentru diversitate şi a consolidării unui climat de normalitate în relaţia dintre instituţiile publice şi reprezentanţii minorităţilor naţionale, etnice, sexuale etc. Urmărim în special respectarea drepturilor civile ale acestor minorităţi şi adresăm prompt sesizări instituţiilor statului când drepturile acestora nu sunt respectate. Ne interesează ca instituţiile şi cadrul legal să asigure minorităţilor un trai decent şi reprezentarea intereselor lor în viaţa publică.
Cele mai recente publicaţii
 Prezentul studiu este realizat în cadrul proiectului Finanţare transparentă şi eficientă pentru domeniul dizabilităţii în România, implementat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Fundaţia Pentru Voi din Timişoara şi finanţat de către Open Society Institute din Budapesta (prin programele Mental Health Initiative, Health Budget Monitoring şi Human Rights and Governance Grants Program). |
detalii Studiul Reacţii instituţionale eficiente în combaterea intoleranţei şi extremismului în zona Mării Negre, perspectivă comparată asupra României, Republicii Moldova şi Ucrainei este una dintre cele mai recente lucrări realizate de Institutul pentru Politici Publice din Bucureşti alături de partenerii săi, Institutul de Politici Publice din Chişinău şi Fundaţia Pylyp Orlyk din Kiev. |
 Studiul Tendinţe şi Politici ale Migraţiei în Regiunea Mării Negre: Cazurile Moldovei, României şi Ucrainei a fost realizat în 2008 de echipe de cercetători din cele trei ţări, provenind de la Fundaţia IDIS Viitorul, Institutul pentru Politici Publice respectiv de la Centrul Internaţional pentru Studierea Politicilor. Raportul, finanţat de către Fundaţia SOROS prin Programul East - East, arată că cei trei vecini sunt în prezent ţări de origine pentru migraţia forţei de muncă cu toate că România şi Ucraina se transformă treptat în ţări de destinaţie. |
Cele mai recente comunicate şi poziţii publice
Bucureşti, 16 aprilie 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicităţii cel mai recent studiu privind monitorizarea fondurilor structurale destinate României pentru proiecte privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, urmărind dacă obiectivele de finanţare sunt consistente cu angajamentele asumate prin Strategia Naţională pentru Protecţia, Integrarea şi Incluziunea Socială a Persoanelor cu Handicap şi prin Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, la care România este semnatară.
Concluziile cercetării relevă o serie de probleme de fond în ceea ce priveşte procesul de programare şi cel de absorbţie a fondurilor structurale în domeniul serviciilor sociale, arătând, printre altele că:
- Modul în care sunt formulate operaţiunile eligibile în anumite Programe Operaţionale (ex: în Programul Operaţional Regional) face ca majoritatea banilor să fie în continuare investiţi în vechiul sistem rezidenţial, segregaţionist şi care a dat naştere de-a lungul timpului la numeroase abuzuri, în timp ce serviciile alternative (ex: locuinţe protejate) sunt practic excluse de la finanţare.
- Majoritatea furnizorilor publici de servicii sociale sunt mai degrabă interesaţi de finanţarea infrastructurii sociale şi mai puţin de pregătirea resursei umane din sistem: până la data lansării studiului, niciuna dintre Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu au semnat vreun contract de finanţare pentru Programul Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane.
Până acum, dezvoltarea serviciilor comunitare a fost blocată de lipsa fondurilor. Începând cu 2007, România avea ocazia unică de a reforma întregul sistem, având în vedere mărimea fondurilor structurale. Din păcate, această oportunitate este în pericol de a fi irosită din cauza modului de formulare a tipurilor de acţiuni eligibile prin POR si POS DRU, afirmă în Laila Onu, Directorul executiv al Fundaţiei Pentru Voi şi unul dintre autorii studiului.
Sistemul de îngrijire rezidenţial existent în prezent în România nu corespunde cerinţelor stabilite de Convenţie, ci dimpotrivă, contribuie la segregarea persoanelor cu dizabilităţi de comunitate. A continua să finanţăm acest sistem prin fonduri structurale reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă independentă pentru persoanele cu dizabilităţi, declară Elena Iorga, Coordonatorul studiului.
În absenţa unor măsuri ferme de politică sectorială explicite care sa argumenteze şi să propună dezinstituţionalizarea ca obiectiv principal, este improbabil că autorităţile responsabile de la nivel judeţean să investească din proprie iniţiativă într-un proces care presupune costuri materiale şi umane semnificative, consideră Mariela Neagu, expert în dezinstituţionalitare.
Reprezentanţii autorităţilor centrale prezente la evenimentul de lansare a studiului şi-au afirmat angajamentul de a coopera pentru soluţionarea acestor probleme, în special în ceea ce priveşte o mai bună utilizare a fondurilor structurale pentru proiectele de infrastructură: Ghidul beneficiarului nu reprezintă o bază legală, dar dacă ar exista un act normativ care să specifice clar o limită pentru numărul de beneficiari din centrele rezidenţiale care pot primi finanţare, atunci aceasta ar fi un criteriu de eligibilitate, a declarat Gabriel Friptu, Directorul general al AM POR.
Organizaţiile semnatare - IPP şi Pentru Voi - fac un apel în acest sens la autorităţile centrale să iniţieze de urgenţă demersurile necesare pentru corectarea unora dintre gravele deficienţe constatate şi să procedeze la analiza impactului pe care diferitele programe de finanţare existente în acest sector l-au avut asupra beneficiarilor.
Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga la tel: 021 212 3126, mobil 0722 166 888 sau e-mail: elena@ipp.ro.
După o perioadă de peste 6 luni de interviuri, analize de documente publice privind alocarea de fonduri şi analiză de date statistice, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Fundaţia Pentru Voi lansează în dezbatere publică raportul de monitorizare cu privire la o serie de deficienţe privind modul în care sunt orientate finanţările externe pentru persoanele cu dizabilităţi mentale în România.
Din 7 proiecte vizând în principal modificări ale legii-cadru privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, doar două au devenit legi în recent încheiata sesiune legislativă a Parlamentului, ambele promovând măsuri exclusiv pasive:
1. Legea nr. 359/2009 care prevede scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia care sunt în folosinţa persoanelor cu handicap grav;
2. Legea nr. 360/2009 care prevede introducerea unor scutiri de impozit pe indemnizaţiile de natură salarială şi pensii pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.
De partea cealaltă, Guvernul a avizat negativ 4 dintre cele 7 proiecte legislative depuse în sesiunea trecută de parlamentari, motivând inoportunitatea şi slaba fundamentare a acestora, deşi printre iniţiatori se aflau şi reprezentanţi ai PDL, semn că nu există o comunicare eficientă la nivel politic în materie de priorităţi legislative în acest domeniu. Mai mult, Guvernul a adoptat la începutul acestui an fără consultarea furnizorilor de servicii o hotărâre prin care stabileşte standarde de cost pentru serviciile sociale fără a ţine cont de gradul de dizabilitate, abordare care contravine normelor europene ce prevăd dreptul persoanei la servicii sociale flexibile, centrate pe persoană şi adaptate la nevoile individuale.
Ne manifestǎm încrederea cǎ reprezentanţii României la Adunarea Parlamentarǎ a Consiliului Europei vor vota pentru adoptarea a douǎ documente importante pentru protecţia drepturilor omului şi nediscriminǎrii în Europa, care vor fi dezbǎtute în cadrul Sesiunii Ordinare a Consiliului Europei (25-29 ianuarie 2010):
• Recomandarea „Fifteen years since the International Conference on Population and Development Programme of Action” [Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţionalǎ Programul de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea], Doc. 11992 din 5 August 2009;
• Rezoluţia “Discrimination on the basis of sexual orientation and gender identity” [Discriminarea pe baza orientǎrii sexuale şi a identitǎţii de gen], Doc. 12087 din 8 decembrie 2009.
Bucureşti, 4 mai 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Fundaţia Pentru Voi din Timişoara lansează studiul Pledoarie pentru transparenţă şi responsabilizare în finanţarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilităţi mentale din România. Cercetarea, realizată cu sprijinul Open Society Institute (OSI), Budapesta, Iniţiativa pentru Sănătate Mintală, aduce în atenţia factorilor instituţionali o serie de probleme constatate în procesul de absorbţie a fondurilor externe (europene) pentru persoanele cu dizabilităţi în România, un domeniu cu serioase nevoi.
În urma sesizării transmise de IPP către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul Director a considerat afirmaţiile de mai sus ca reprezentând discriminare, în conformitate cu O.G. Nr. 137/2000, republicată, art. 2, alin. 1 şi 4, încălcând dreptul la demnitate garantat de art. 15 din aceeaşi Ordonanţă, prin asocierea intenţionată a unui comportament condamnabil comunităţii rome
