Administraţie publică locală

Bucureşti, 28 iunie 2010 ■ Reprezentanții autorităților administrației centrale continuă să opună rezistență față de afișarea informațiilor privind veniturile angajaților, în ciuda angajamentelor asumate public, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Numai câteva Ministere au publicat lista completă cu veniturile angajaţilor (inclusiv alte categorii de venituri alături de salariul net de bază): Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice şi recent, chiar şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Bucureşti, 4 iunie 2010 ■ În timp ce agenda publică e ocupată în întregime de criza de la nivel central, peste 2500 de localităţi din România nu mai au bani pentru supraviețuire. Incapacitatea de plată devine evidentă în tot mai multe locuri din ţară.

Dezvoltarea localităţilor din România depinde fundamental de relaţiile politice pe care le au primarii cu Preşedinţii de Consilii Judeţene şi cu Guvernul – aceasta este concluzia după analiza tuturor datelor financiare cu privire la resursele marilor localităţi din România pe ultimii 2 ani în care exercițiul financiar este încheiat (2007, 2008). Fiind lipsiţi de resurse financiare proprii (media ponderii veniturilor proprii în totalul bugetelor la oraşele din România este de aproximativ 40%, iar la municipii de aproximativ 45%), primarii sunt constant pe la Ministere la Bucureşti, pentru a cere bani de la Bugetul de Stat, sub diverse forme. Fărâmițarea administrativă prin înființarea în ultimii 10 ani a nu mai puțin de 229 de localităţi, a slăbit, în loc să întărească, puterea financiară locală. În egală măsură, Guvernul nu este dispus să descentralizeze o serie de surse de venit care sau măcar o cotă parte din acestea (ex: din taxa pe valoarea adăugată), fapt care sporeşte dependenţa localităţilor de Bugetul de Stat.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat o amplă analiză asupra datelor financiare privind: sumele de echilibrare repartizate anual de la Bugetul de Stat către bugetele locale, fondurile repartizate din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului, respectiv fondurile de rezervă ale Consiliilor Judeţene la nivelul anilor ultimilor ani şi susţine astfel, cu argumente incontestabile, opiniile privind influenţa politică fundamentală din România asupra modului în care se direcţionează resursele financiare pentru dezvoltarea localităţilor din România.

Poiana Braşov, 25 septembrie 2009 ■ Intenţiile de a descentraliza în continuare servicii publice în domenii strategice precum educaţie, sănătate sau ordine publică, fără evaluări obiective care să arate constant, cu informaţii statistice, capacitatea actuală a autorităţilor locale de a prelua şi gestiona aceste competenţe, sunt foarte riscante, putând determina blocaje grave în furnizarea lor către cetăţeni. Datele privind câteva servicii - cheie gestionate în 2008 de primăriile de municipii, cum ar fi apa şi canalizarea, termoficarea, administrarea spaţiilor verzi, poliţia comunitară arată, în principal, o tendinţă mai degrabă de menţinere, decât de modernizare a actualei calităţi a acestor servicii şi o capacitate scăzută de accesare de resurse nerambursabile pentru dezvoltarea lor. Programele ministerelor nu sunt fundamentate pe evaluări sistematice ale modului în care se gestionează serviciile în plan local şi se adresează, mai degrabă, unor situaţii extreme decât să direcţioneze resurse către modernizarea strategică a serviciilor. Eforturile primăriilor diferă foarte mult de la o zonă la alta, iar politicile naţionale privind serviciile publice nu ţin cont suficient de particularităţile locale.

Bucureşti, 10 iulie 2009 ■ Accesul la informaţii despre serviciile publice din România continuă să fie dificil la nivelul primăriilor de municipii - reşedinţe de judeţe, cu toate că serviciile pe care le prestează acestea se adresează tuturor cetăţenilor iar datele despre modul în care se gestionează nu ar trebui să fie cunoscute numai de un cerc restrâns de funcţionari. Prin proiectul O administraţie publică performantă înseamnă servicii de calitate pentru cetăţeni, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), Institutul pentru Politici Publice (IPP) a întrebat toate primăriile reşedinţă de judeţ din România despre ce fonduri au investit pentru servicii publice primare pe care le gestionează (de exemplu: alimentarea cu apă şi canalizare, salubrizarea, termoficarea, parcurile şi spaţiile verzi), câte investiţii s-au făcut în ultimii ani, câţi cetăţeni beneficiază de aceste servicii, etc.

Bucureşti, 29 aprilie 2009 ■ Ordonanţa de Urgenţă nr. 37/2009 privind schimbarea directorilor deconcentratelor a intrat în vigoare şi, odată cu adoptarea ei, România intră într-o nouă etapă, aceea a subordonării totale a administraţiei publice faţă de partidele politice. Banii, experţii şi alte resurse alocate de peste 8 ani, încă înainte de intrarea României în UE, pentru stabilitatea şi profesionalizarea funcţiei publice din administraţia de stat, s-au consumat degeaba. Nu ar fi prima dată în România, întoarcerea în trecut fiind o practică politică obişnuită pentru unele forţe politice, indiferent de preţul plătit de întreaga societate.