Administraţie publică locală

Bucureşti, 8 decembrie 2011 ■ Punctul culminant al crizei subvenţionării sistemului centralizat de încălzire pare să fi fost depăşit recent, cel puţin la nivelul anului curent, însă Guvernul rămâne responsabil să găsească soluţii viabile, eficiente bugetar dar şi sustenabile, care să nu mai tergiverseze nişte decizii ferme ce se cer luate la nivel strategic în privința serviciului de termoficare, un serviciu aproape falimentar în majoritatea localităților din România.

Cu o largă experienţă de documentare la nivelul primăriilor marilor municipii, care se confruntă în ultimii ani cu probleme severe în materia administrării unor servicii publice, Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Guvernului să explice public care este politica de stat în ce priveşte sistemul centralizat de încălzire pe care are obligaţia să o aplice uniform la nivelul întregii ţări şi care sunt alternativele pe care are datoria să le analizeze.

Cum Guvernul nu se frământă să găsească soluţii pentru folosirea eficientă atât a resurselor publice limitate în această perioadă, cât şi a altor disponibilităţi externe, IPP aduce în dezbaterea publică argumente care explică ineficienţa actualului management în sistemul de încălzire şi soluţii alternative.

Bucureşti, 29 noiembrie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere ca mecanismul de acordare a banilor din Fondul de Rezervă, abuziv utilizaţi de Guvern de-a lungul anilor, să revină autorităţii statului de la care a fost confiscat. În orice stat de drept, alocarea banilor din buget de face de către Parlament.

Cea mai recentă analiză a IPP constată că resursele Fondului de rezervă aflate în prezent la dispoziţia Guvernului se alocă în continuare discreţionar către autoritățile locale conduse de reprezentanţii partidului/partidelor aflate la guvernare[1]. Conducerea Guvernelor din ultimii ani a dovedit că nu face faţă tentaţiei de a folosi criterii preponderent politice în alocarea sutelor de milioane de euro prevăzute anual în Fondul de rezervă, motiv pentru care IPP propune ca alocarea acestor sume să nu mai intre în atribuţiile Guvernului, ci decizia să aparțină Parlamentului, dat fiind că sumele reprezintă între 2% şi 5% din Bugetele anuale, sumele în valoare absolută variind de la 980 milioane de euro (în 2008), la aproape 50 de milioane de euro (în 2011, bani alocaţi de Guvern până în prezent).

Odată cu transferul atribuțiilor de distribuire a fondurilor în țară către o comisie parlamentară, apreciem că partidele parlamentare reprezentate în această comisie vor reduce abuzurile alocărilor discreţionare ale banilor din Fondul de Rezervă, acestea urmând a fi supuse dezbaterilor şi cunoscute mai bine publicului larg.

Bucureşti, 31 octombrie 2011 ■ Având la dispoziţie în ultimii ani resurse financiare importante, inclusiv din fonduri europene pentru a investi în infrastructura principalelor servicii de utilităţi publice (alimentare cu apă şi canalizare, termoficare, salubrizare, iluminat public, administrare reţele străzi etc.) primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ au neglijat eficientizarea acestor servicii, fundamentale pentru calitatea vieţii cetăţenilor. Pentru a patra oară consecutiv, marcând în acest an bilanţul a trei ani din actualul mandat al primarilor, Institutul pentru Politici Publice (IPP) se implică în direcţia informării publicului referitor la stadiul de dezvoltare al acestor servicii gestionate de primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ prin organizarea astăzi, 31 octombrie şi mâine, 1 noiembrie 2011 a Conferinţei Naţionale privind Calitatea Serviciilor Publice - ediţia a IV-a.

La eveniment au confirmat participarea peste 20 de primari de municipii, viceprimari, city manageri, reprezentanţi ai ministerelor care administrează fonduri orientate către dezvoltarea comunităţilor locale.

Evenimentul va fi deschis de o dezbatere cu privire la stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare locală la nivelul municipiilor din România, la care îşi vor expune punctele de vedere 2 Miniştri ai actualului cabinet – Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Laszlo Borbely, Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Bucureşti, 30 mai 2011 ■ Cu majoritate în Consiliul General, Partidul Democrat Liberal (PDL) a schimbat recent cele 7 întrebări iniţial adoptate spre a fi supuse unui referendum pentru schimbarea modului de administrare a Capitalei, propunând alte 2 noi întrebări[1], la fel de neclare ca şi prima dată. Noile întrebări nu sunt de natură a contura o opţiune clară a bucureştenilor cu privire la modul în care aceştia îşi doresc să fie condusă Capitala (de un singur Primar general, cu atribuţii extinse sau de primarii de sectoare, ca până acum). Cele două întrebări sunt formulate tendenţios şi în acelaşi timp impropriu pentru un referendum autentic (la un referendum cetăţenii sunt întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu o anumită propunere şi nu despre anumite dorinţe pe care le-ar avea).

În acest context, Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică reprezentanţii Partidului Democrat Liberal în Consiliul General pentru modul neprofesionist cu care gestionează pregătirea cadrului juridic pe baza căruia se organizează referendumul în Capitală, considerându-l responsabil pentru imposibilitatea preluării opiniilor cetăţenilor într-un ulterior cadru legal modificat.

Bucureşti, 14 aprilie 2011 ■ Referendumul iniţiat de PDL şi anunţat a se organiza în 19 iunie 2011 în Capitală este în fapt un sondaj de opinie pe mai multe teme legate de administrarea Bucureştiului, plătit din bani publici.

Deşi legea referendumului vorbeşte despre o singură problemă per scrutin la care cetăţenii trebuie să răspundă prin DA sau NU, hotărârea adoptată ieri seară în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în care PDL deţine majoritatea, include 7 întrebări, unele dintre ele cu răspuns previzibil. Întrebările propuse de PDL induc răspunsurile şi creează o stare de spirit favorabilă ideii de subordonare a actualelor sectoare şi de creştere a prerogativelor Primarului şi Consiliului General.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciază că un exerciţiu de consultare a cetăţenilor este oricând binevenit, deciziile publice fiind necesar a se lua pe baza opţiunilor locuitorilor unei comunităţi. Totuşi, ceea ce consilierii majoritari au decis să se întâmple în 19 iunie în Capitală nu este, în baza legii în vigoare, un referendum autentic. PDL profită de faptul că are majoritatea în Consiliul General şi decide după bunul plac asupra banilor publici.

Funcţie de interesele lor, partidele politice având candidaţi cu şanse pentru diferite funcţii alese din Bucureşti, greşesc fundamental faţă de alegători atunci când, în loc să explice cu argumente ce implicaţii financiare, decizionale, etc. are reconfigurarea relaţiilor dintre Capitală şi sectoare, promovează mesaje intenţionat simplificate pentru a menţine un grad scăzut de cunoştinţe în rândul alegătorilor.

Bucureşti, 7 aprilie 2011 ■ Primăria Sectorului 1 a micşorat cu 60% tariful pentru ridicarea maşinilor parcate neregulamentar, după ce Institutul pentru Politici Publice (IPP) a atacat recent în instanţă hotărârea de consiliu local care stabilea tarifele pentru acest serviciu.

Prin anunţul făcut, Primăria Sectorului 1 admite că timp de 2 ani, de când a semnat contractul cu firma CFR Transauto SA care se ocupă de serviciul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar, a tolerat preţuri mai mari cu 60% decât ar fi fost normal, cerând cetăţenilor sume mult mai mari decât ar fi trebuit. În fapt, în continuare în Sectorul 1, unul dintre cele mai aglomerate din Capitală, cu locuitori într-o proporţie însemnată aparţinând unor categorii sociale mai înstărite, se ridică mașini deși nu sunt suficiente locuri de parcare.

Sperăm ca succesul demersului de la Primăria Sectorului 1 să fie replicat în alte sectoare la nivelul cărora Institutul pentru Politici Publice a demarat procese similare în instanţă. Pe fond, Institutul pentru Politici Publice solicită primăriilor care au adoptat astfel de hotărâri privind ridicarea maşinilor să renunţe la aceste prevederi abuzive în totalitate, atâta timp cât numărul locurilor de parcare oferite este mult mai mic în raport cu numărul de maşini înregistrate pe raza acelei localităţi.

Bucureşti, 5 ianuarie 2011 ■ Ignorând toate criticile publice, din partea presei, ONG-urilor dar şi opoziţiei, Guvernul a continuat să trimită autorităţilor locale şi în 2010 sume din Fondul de rezervă pentru alte destinaţii decât cele stabilite de lege (anume pentru cheltuieli neprevăzute sau urgente ale autorităţilor locale) şi, mai grav, preponderent pentru cele conduse de PDL (partidul majoritar din actuala coaliţie de guvernare). Destinaţia acestor bani s-a pervertit total faţă de cea gândită iniţial, anume să intervină în situaţii de urgenţă. Fiind la dispoziţie, Guvernele din ultimii ani au înţeles că pot dispune de aceşti bani pentru diverse proiecte locale având în spate şi un evident calcul politic, aşa cum vom arăta mai jos.

Fondul de rezervă al Guvernului s-a creat în anul 2002 prin Legea nr. 500 privind finanţele publice cu scopul de a acoperi cheltuielile urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. Ca şi în cazul altor acte normative, prevederile sunt suficient de vagi astfel că publicul nu poate afla cum anume evaluează Guvernul care sunt aceste cheltuieli neprevăzute.

Pledând pentru cheltuirea transparentă a banilor publici pe criterii de imparţialitate politică, respectiv de prioritate a nevoilor locale, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a analizat toate informaţiile oficiale şi a constatat următoarele.

• Destinaţia banilor din Fondul de rezervă continuă să fie aceeaşi ca în 2009: banii sunt folosiţi cu precădere pentru cheltuieli curente şi de capital, ci nu investiţii. Suma totală alocată localităţilor prin Fondul de rezervă în anul 2010 a fost de 575.853.000 lei (aproximativ 137 milioane de Euro), mai mică cu 23 de milioane de Euro faţă de anul 2009[1].

Fig. 1: Destinaţia sumelor alocate din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului în 2010  

La Bucureşti şi la Cluj - Napoca banii din Fondul de rezervă au fost cheltuiţi în cea mai mare parte pentru construcţia/modernizarea de stadioane, aproape 34 milioane Euro (Bucureşti) şi aprox. 14 milioane Euro (Cluj - Napoca).  Un caz special aparte este Oraşul Negreşti, judeţul Vaslui, care a primit 2.600.000 lei (peste 600.000 Euro) pentru a achita o serie de datorii către...Guvern (Ministerul Dezvoltării Regionale). Cu alte cuvinte, Guvernul alocă bani unei primării ca să îşi achite datoria faţă de o instituţie publică, parte a Guvernului (interesante permutări de fonduri publice!)

Plata datoriilor administraţiei locale de către Guvern nu numai că nu este o soluţie viabilă, dar afectează în mod direct funcţionarea economiei la nivel naţional, descurajând practic performanţa şi încălcând grav principiul autonomiei locale.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Primăria Municipiului Cluj - Napoca au organizat cea de-a treia ediţie anuală a Conferinţei Naţionale Parteneriate pentru Servicii Publice de Calitate. Evenimentul a avut loc la Hotel City Plaza din Municipiul Cluj - Napoca între 14 - 15 octombrie a.c. şi a reunit reprezentanţi ai administraţiei pubice locale - primari şi viceprimari ai municipiilor reşedinţă de judeţ, reprezentanţi ai administraţiei centrale, ai mediului academic.

Printre temele de discuţie pe agenda evenimentului s-a numărat reorganizarea teritorial-administrativă a României din perspectiva capacităţii financiare locale precum şi calitatea serviciilor publice locale.

Bucureşti, 28 iunie 2010 ■ Reprezentanții autorităților administrației centrale continuă să opună rezistență față de afișarea informațiilor privind veniturile angajaților, în ciuda angajamentelor asumate public, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Numai câteva Ministere au publicat lista completă cu veniturile angajaţilor (inclusiv alte categorii de venituri alături de salariul net de bază): Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice şi recent, chiar şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Bucureşti, 4 iunie 2010 ■ În timp ce agenda publică e ocupată în întregime de criza de la nivel central, peste 2500 de localităţi din România nu mai au bani pentru supraviețuire. Incapacitatea de plată devine evidentă în tot mai multe locuri din ţară.

Dezvoltarea localităţilor din România depinde fundamental de relaţiile politice pe care le au primarii cu Preşedinţii de Consilii Judeţene şi cu Guvernul – aceasta este concluzia după analiza tuturor datelor financiare cu privire la resursele marilor localităţi din România pe ultimii 2 ani în care exercițiul financiar este încheiat (2007, 2008). Fiind lipsiţi de resurse financiare proprii (media ponderii veniturilor proprii în totalul bugetelor la oraşele din România este de aproximativ 40%, iar la municipii de aproximativ 45%), primarii sunt constant pe la Ministere la Bucureşti, pentru a cere bani de la Bugetul de Stat, sub diverse forme. Fărâmițarea administrativă prin înființarea în ultimii 10 ani a nu mai puțin de 229 de localităţi, a slăbit, în loc să întărească, puterea financiară locală. În egală măsură, Guvernul nu este dispus să descentralizeze o serie de surse de venit care sau măcar o cotă parte din acestea (ex: din taxa pe valoarea adăugată), fapt care sporeşte dependenţa localităţilor de Bugetul de Stat.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat o amplă analiză asupra datelor financiare privind: sumele de echilibrare repartizate anual de la Bugetul de Stat către bugetele locale, fondurile repartizate din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului, respectiv fondurile de rezervă ale Consiliilor Judeţene la nivelul anilor ultimilor ani şi susţine astfel, cu argumente incontestabile, opiniile privind influenţa politică fundamentală din România asupra modului în care se direcţionează resursele financiare pentru dezvoltarea localităţilor din România.

Poiana Braşov, 25 septembrie 2009 ■ Intenţiile de a descentraliza în continuare servicii publice în domenii strategice precum educaţie, sănătate sau ordine publică, fără evaluări obiective care să arate constant, cu informaţii statistice, capacitatea actuală a autorităţilor locale de a prelua şi gestiona aceste competenţe, sunt foarte riscante, putând determina blocaje grave în furnizarea lor către cetăţeni. Datele privind câteva servicii - cheie gestionate în 2008 de primăriile de municipii, cum ar fi apa şi canalizarea, termoficarea, administrarea spaţiilor verzi, poliţia comunitară arată, în principal, o tendinţă mai degrabă de menţinere, decât de modernizare a actualei calităţi a acestor servicii şi o capacitate scăzută de accesare de resurse nerambursabile pentru dezvoltarea lor. Programele ministerelor nu sunt fundamentate pe evaluări sistematice ale modului în care se gestionează serviciile în plan local şi se adresează, mai degrabă, unor situaţii extreme decât să direcţioneze resurse către modernizarea strategică a serviciilor. Eforturile primăriilor diferă foarte mult de la o zonă la alta, iar politicile naţionale privind serviciile publice nu ţin cont suficient de particularităţile locale.

Bucureşti, 10 iulie 2009 ■ Accesul la informaţii despre serviciile publice din România continuă să fie dificil la nivelul primăriilor de municipii - reşedinţe de judeţe, cu toate că serviciile pe care le prestează acestea se adresează tuturor cetăţenilor iar datele despre modul în care se gestionează nu ar trebui să fie cunoscute numai de un cerc restrâns de funcţionari. Prin proiectul O administraţie publică performantă înseamnă servicii de calitate pentru cetăţeni, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), Institutul pentru Politici Publice (IPP) a întrebat toate primăriile reşedinţă de judeţ din România despre ce fonduri au investit pentru servicii publice primare pe care le gestionează (de exemplu: alimentarea cu apă şi canalizare, salubrizarea, termoficarea, parcurile şi spaţiile verzi), câte investiţii s-au făcut în ultimii ani, câţi cetăţeni beneficiază de aceste servicii, etc.

Bucureşti, 29 aprilie 2009 ■ Ordonanţa de Urgenţă nr. 37/2009 privind schimbarea directorilor deconcentratelor a intrat în vigoare şi, odată cu adoptarea ei, România intră într-o nouă etapă, aceea a subordonării totale a administraţiei publice faţă de partidele politice. Banii, experţii şi alte resurse alocate de peste 8 ani, încă înainte de intrarea României în UE, pentru stabilitatea şi profesionalizarea funcţiei publice din administraţia de stat, s-au consumat degeaba. Nu ar fi prima dată în România, întoarcerea în trecut fiind o practică politică obişnuită pentru unele forţe politice, indiferent de preţul plătit de întreaga societate.