home
contact
Cele mai recente publicaţii
 Participarea la vot în România este în scădere îngrijorătoare. O demonstrează seria rezultatelor oficiale ale tuturor tipurilor de alegeri din ultimii ani din România. Faptul că întreaga Europă se confruntă cu fenomenul scăderii interesului pentru viaţa politică şi pentru alegeri în general nu trebuie să reprezinte o consolare pentru liderii de opinie şi politicienii din România care ar trebui să analizeze cu mai mare atenţie cauzele şi posibilele remedii pentru ca interesul actual al votanţilor români să nu scadă sub un nivel de avarie1, legitimitatea celor desemnaţi fiind cel puţin discutabilă. Această recunoaştere populară de care orice ales trebuie să beneficieze pentru a putea guverna va fi extrem de fragilă dacă se va ajunge ca numărul participanţilor la vot să fie din ce în ce mai scăzut, aspect ce nu poate să nu intereseze liderii oricărui partid democratic. Eficienţa unei guvernări se măsoară şi prin gradul de susţinere populară manifestat în primul rând la vot, nu numai prin negocieri între actorii politici care s-au obişnuit, după părerea noastră, prea mult să creadă că soarta ţării stă în abilitatea lor de negociere şi mai puţin în răspunderea faţă de cetăţeni. Chiar dacă pentru unii pare destul de puţin probabil la acest moment, creşterea influenţei partidelor extremiste respectiv a liderilor extremişti într-o asemenea stare de lucruri, ea nu va fi imposibilă dacă ne uităm cu mai multă preocupare la toate opiniile prezentate în sondajele de opinie în care respondenţii se pronunţă împotriva sistemului consacrat de partide din România. |
detalii Raport naţional privind mecanisme şi practici folosite de partide pentru finanţarea activităţilor specifice campaniei electorale pentru alegerile locale 2008.Raportul naţional Alegerile locale 2008 prin ochii societăţii civile constituie o analiză asupra practicilor folosite de partide/candidaţi în alegerile locale 2008 pentru a acoperirea finanţării activităţilor specifice. Raportul face parte din proiectul Finanţare transparentă pentru o politică mai curată!, implementat de către Institutul pentru Politici Publice din Bucureşti cu finanţare din partea UNIUNII EUROPENE prin programul Phare, componenta Consolidarea Democraţiei în România. |
 Raportul de monitorizare Alegerile locale 20088 - Organizare inerţială, candidaţi apatici, alegători indiferenţi a fost realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Bucureşti, cu finanţare din partea OPEN SOCIETY INSTITUTE şi Fundaţia Soros România. Tot mai puţine organizaţii neguvernamentale, în pofida eforturilor din ultimii ani - inclusiv financiare - făcute de instituţii internaţionale de prestigiu, îşi manifestă spiritul civic. Complexitatea managementului proiectelor europene, rigorile de management şi de birocraţie procedurală lasă puţin timp pentru urmărirea cu perseverenţă a unor obiective civice destul de evidente. Cel mai recent eveniment public, alegerile locale 2008, a demonstrat absenţa din spaţiul civic a vocilor civice, mai ales în plan local, ceea ce nu poate constitui decât o îngrijorare faţă de evoluţia pe termen lung a democraţiei din România. În mod natural, alegerile locale mobilizează şi interesul şi resursele celor cu apetenţă pentru activităţi civice iar lipsa implicării lor cu prilejul recentei campanii nu poate indica sub nici o formă revirimentul ONG-urilor civice. Dacă în Bucureşti au continuat să se manifeste public unele organizaţii cu notorietate în domeniu, viaţa publică în plan local nu beneficiază de echilibrul civic atât de necesar pentru ca tarele şi ineficienţele sistemului democratic să fie sesizate în mod public ori de câte ori este cazul. |
Cele mai recente comunicate şi poziţii publice
Bucureşti, 25 august 2011 ■ Aflate în proces de negociere a cadrului electoral pentru anul 2012, partidele au obligaţia să nu ignore principala nemulţumire civică legată de modul de desemnare a parlamentarilor, aşa numitul vot uninominal (în realitate un sistem mixt, cu formulă de compensare), care a făcut ca, spre surprinderea electoratului, candidaţii plasaţi pe locurile al doilea şi al treilea să câştige aproape un sfert din colegiile electorale, în dauna celor care strânseseră cele mai multe voturi.
Cum recent au reapărut în dezbaterea publică subiecte referitoare la modificarea cadrului electoral pentru 2012, Institutul pentru Politici Publice (IPP) face un apel deopotrivă pentru partidele politice să adopte decizii de modificare a legislaţiei electorale numai după o analiză obiectivă a tuturor implicaţiilor, dar şi pentru parlamentari să înceapă dezbaterile asupra modificării cadrului legal chiar din următoarea sesiune parlamentară. În acest fel regulile nu se vor mai schimba chiar în timpul procesului electoral, cum s-a întâmplat frecvent în România, indiferent de culoarea politică a partidului de la Guvernare.
Dintre toate discuţiile pe această temă, modificarea sistemului electoral pentru alegerea parlamentarilor este cea importantă, din punctul de vedere al Institutului pentru Politici Publice. IPP consideră că este imperativ să se înlocuiască actualul sistem electoral denumit impropriu uninominal, când de fapt el este unul mixt ce a fost dezavuat de majoritatea zdrobitoare a alegătorilor cu un sistem majoritar după formula "câştigătorul ia totul" (first past the post), prin care acel candidat care obţine cel mai mare număr de voturi câştigă alegerile în colegiul respectiv.
Bucureşti, 7 februarie 2011 ■ Schimbarea sistemului de vot pentru primari într-un singur tur nu ar modifica aproape deloc rezultatul final al alegerilor, acesta variind în limita a aproximativ 1%.
Rezultatele unei simulări realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP) pe baza rezultatelor oficiale ale alegerilor locale 2008, oferă argumente obiective pentru luarea unei decizii, după declaraţiile politice din ultimele săptămâni.
Una dintre consecinţele schimbării sistemului de vot a primarilor ţine de reprezentativitatea rezultatului, primarii câştigători având un suport electoral cu aprox. 17% mai mic. Suma voturilor obţinute de primarii aleşi în 2008 proveneau de la 5,78 milioane de persoane. Dacă edilii ar fi fost aleşi într-un singur tur, suma voturilor pe ţară ar fi fost de 4,77 milioane.
Din punct de vedere al consecinţelor asupra rezultatelor politice, într-un număr de 387 de primării din ţară, reprezentând 12% din totalul primăriilor, rezultatul final la vot ar fi putut fi diferit. Din cele 387, în 48 de localităţi urbane primarul ar fi fost altul dacă s-ar fi aplicat schimbarea propusă astăzi (între ele un singur municipiu reşedinţă de judeţ - Bistriţa).
Bucureşti, 19 ianuarie 2011 ■ În legătură cu indicaţiile date ieri de Preşedintele României partidelor politice şi legislativului cu privire la finanţarea campaniilor electorale, Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că nu este atributul şefului statului să intervină în activitatea de legiferare, indiferent de domeniul vizat.
Măsurile pentru eliminarea mitei electorale nu au nicio legătură cu subvenţionarea campaniilor candidaţilor din bani publici şi nici cu finanţarea partidelor în general. Preşedintele ar trebui să tragă un semnal de alarmă către instituţiile abilitate să aplice legea atunci când se constată cazuri de mită electorală, în loc să ofere soluţii legislative. Oricare ar fi plafonul maxim de cheltuieli stabilit prin lege, cel care se foloseşte de asemenea mijloace în campanie, o va face în continuare, indiferent de unde provin banii.
În pofida cazurilor sesizate de presă şi ONGuri, în prezent nu există nicio persoană despre care ştim că a fost sancţionată pentru dare sau luare de mită în timpul campaniilor electorale. Existenţa în spaţiul instituţional a Autorităţii Electorale Permanente nu a adus nicio contribuţie în ce priveşte controlul finanţării partidelor.
Bucureşti, 4 decembrie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) mulţumeşte candidaţilor Traian Băsescu şi Mircea Geoană, staff-urilor acestora de campanie, susţinătorilor candidaţilor, echipei angajaţilor Camerei Deputaţilor care ne-au sprijinit continuu şi tuturor instituţiilor de presă care au fost prezente la DEZBATEREA organizată înaintea celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale 2009. Atât Dezbaterea organizată de IPP joi, 3 decembrie 2009, cât şi cea dinaintea primului tur al alegerilor în ziua de vineri 20 noiembrie a.c., au contribuit la atingerea scopului pe care organizatorii şi l-au propus încă de la început - acela de a permite unui număr cât mai mare de alegători să cunoască punctele de vedere ale principalilor candidaţi cu privire la viitorii 5 ani ai României.
Prin faptul că au fost organizate de un ONG, ambele dezbateri au fost transmise de către toate televiziunile, ceea ce a contribuit substanţial la popularizarea opiniilor candidaţilor în rândul unui număr mare de alegători.
Efortul celor 6 membri ai staff-ului IPP în condiţiile în care nicio altă instituţie publică sau privată nu a reuşit să organizeze alte dezbateri publice în afara celor găzduite de Institutul pentru Politici Publice, confirmă ambiţia şi profesionalismului echipei uneia dintre cele mai credibile organizaţii neguvernamentale din România.
Mulţumim încă o dată celor care au participat, celor care au avut încredere în noi (deşi era pentru prima dată când organizam evenimente de asemenea importanţă!), tuturor celor peste 4 milioane de români care au urmărit dezbaterea electorală dinaintea primului tur şi celor aproape 5 milioane de la turul al doilea.
Violeta Alexandru
Director
Institutul pentru Politici Publice
Bucureşti
Bucureşti, 30 noiembrie 2009 ■ Confruntarea continuă între candidaţii rămaşi în cursa pentru fotoliul de Preşedinte. Traian Băsescu şi Mircea Geoană se vor întâlni în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), stabilită de comun acord cu cele două staff-uri de campanie pentru ziua de joi 3 decembrie 2009, începând cu orele 19:00 (pentru aproximativ 2 h 30). Dezbaterea va avea loc tot la Palatului Parlamentului - Sala Al. I. Cuza (nivelul P1) şi va fi moderată şi de această dată de către jurnalistul Robert Turcescu. Staff-urile de campanie au agreat împreună cu IPP în această dimineaţă participarea candidaților la o dezbatere electorală organizată de același ONG care a dovedit că este capabil să asigure un cadru neutru şi, în acelaşi timp, un management eficient din punct de vedere organizatoric pentru un eveniment atât de important. Dezbaterea organizată de IPP va conduce implicit la mediatizarea punctelor de vedere ale candidaţilor de către toate posturile TV interesate, respectiv toate instituţiile de presă din ţară şi din străinătate.
Reprezentanţii instituţiilor de presă care doresc să participe la eveniment se pot acredita începând de astăzi până joi, 3 decembrie a.c. orele 12:00, transmițând un e-mail la adresa alexandra@ipp.ro (persoană de contact: Alexandra Soci).
Institutul pentru Politici Publice (IPP) mulţumeşte candidaţilor, staff-urilor acestora de campanie, susţinătorilor candidaţilor şi tuturor instituţiilor de presă care au fost prezente la ultima dezbatere electorală înaintea primul tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale 2009, între primii trei candidaţi clasaţi în sondajele de opinie: Crin Antonescu, Traian Băsescu şi Mircea Geoană.Dezbaterea IPP de vineri 20 noiembrie 2009 a atins scopul pe care organizatorii şi l-au propus, acela de a permite unui număr cât mai mare de alegători să cunoască punctele de vedere ale principalilor candidaţi cu privire la viitorii 5 ani ai României. Prin faptul că dezbaterea a fost transmisă de toate televiziunile, apreciem că opiniile candidaţilor au fost cunoscute de un număr mare de alegători.
Faţă de criticile unor candidaţi în această cursă electorală care nu au participat la dezbaterea finală dinaintea primul tur al alegerilor, Institutul pentru Politici Publice, organizaţie neguvernamentală ale cărei activităţi sunt finanţate exclusiv din fonduri private, precizează următoarele. Formatul cuprinzând primii 3 candidaţi aparţine IPP în calitate de iniţiator al dezbaterii şi se referă exclusiv la posibilitatea pe care am dorit să o oferim alegătorilor de a urmări opiniile despre viitorul României din partea candidaţilor cu şanse să obţină un mandat de preşedinte. Timpul alocat unei astfel de dezbateri trebuie folosit în scopul de a permite candidaţilor să exprime cât mai multe opinii pentru ca alegătorii să îi cunoască cât mai bine.
În alte condiţii, o instituţie de stat ar fi fost obligată de lege să organizeze o dezbatere cu toţi candidaţii la preşedinţie.
Mulţumim încă o dată celor care au participat, celor care ne-au încurajat şi tuturor celor peste 4 milioane de români care au urmărit dezbaterea electorală dovedindu-ne că efortul nostru a fost folositor.
Violeta Alexandru
Director
Institutul pentru Politici Publice
Bucureşti
Bucureşti, 19 noiembrie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă public dezamăgirea faţă de perspectiva ca alegătorii să fie privaţi de audierea unei dezbateri publice, înainte de primul tur al alegerilor, între principalii candidaţi la Preşedinţia României. Candidaţii la Preşedinţie au primit în ultimele zile invitaţii de a participa la dezbateri publice de la televiziuni sau de la organizaţii neguvernamentale, printre care şi Institutul pentru Politici Publice dar, în final, nu au dat curs niciunei invitaţii până acum. Atitudinea candidaţilor, mai ales a celor plasaţi în primele poziţii în sondaje, de a nu participa la dezbateri publice are repercusiuni asupra intenţiei populaţiei de a se mai prezenta la urne.
Institutul pentru Politici Publice reia apelul adresându-se nominal candidaţilor Crin Antonescu, Traian Băsescu şi Mircea Geoană de a se prezenta în aceeaşi dezbatere publică dovedind faptul că înţeleg datoria pe care o poartă de a informa electoratul asupra ofertei lor concrete pentru România. Sugerăm în continuare ca dezbaterea finală de mâine, vineri 20 noiembrie a.c., să fie iniţiată de o organizaţie neguvernamentală, cu moderator independent, Cristian Tudor Popescu (recunoscut ca fiind cel mai important jurnalist din presa română) şi la care să fie prezente toate instituţiilor de presă interesate, pentru o cât mai largă expunere a discuţiilor.
Bucureşti, 16 noiembrie 2009 ■ Românii sunt nevoiţi să aleagă Preşedintele României pentru următorul mandat pe baza altor criterii decât selectând teme concrete legate de viitorul României, dat fiind că nici unul dintre primii patru candidaţi (Traian Băsescu, Crin Antonescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu) nu promovează idei şi soluţii de acţiune în viitor. Nici unul dintre aceşti candidaţi nu îşi ia angajamente, nu se asociază cu un proiect concret pentru România, nu îşi asumă proiecte, folosind excesiv în discursurile de campanie verbul trebuie fără să îl însoţească de explicaţii clare privind acţiunile pe care doresc să le întreprindă din poziţia de Preşedinte. Analizând discursurile primilor patru candidaţi la Preşedinţia României în primele 3 săptămâni de campanie electorală (inclusiv pe cele de la dezbaterile organizate în acest interval), 23 octombrie - 13 noiembrie a.c., Institutul pentru Politici Publice (IPP) își exprimă dezamăgirea față de calitatea dezbaterilor electorale de până acum, considerând că cetăţenii nu sunt trataţi cu respectul cuvenit, nu li se dă posibilitatea să audieze puncte de vedere care să conţină soluţii legate de viitorul României. Solicităm candidaților și staff-urilor acestora de campanie să folosească ultima săptămână pentru a transmite alegătorilor care sunt ideile concrete pe care le susțin astfel încât cetățenii să îl aleagă pe cel care le promovează cel mai bine dorințele. În condiţiile de faţă, atragem atenţia asupra impactului pe care aceste mesaje publice ale politicienilor le au asupra scăderii şi mai mult a participării electoratului la vot.
Bucureşti, 21 septembrie 2009 ■ Liderul Partidului Social Democrat şi totodată Preşedintele Senatului României, domnul Mircea Geoană urmăreşte să câştige capital electoral, în contextul candidaturii sale pentru funcţia de Preşedinte al României, asociindu-se cu investiţii din bani publici. Cel mai recent exemplu de „confiscare” a unor investiţii publice pentru scopuri electorale a avut loc vineri 18 septembrie a.c., la Brăila, unde Ministrul Sănătăţii Ion Bazac şi Mircea Geoană au profitat de înfiinţarea unei staţii SMURD în Brăila, pentru a asocia acest succes cu imaginea PSD. Având în vedere că evenimentul a fost organizat cu promovarea partidului şi candidatului acestuia la funcţia de Preşedinte al României, solicităm pe această cale Ministerului Sănătăţii să ne precizeze dacă înfiinţarea staţiei s-a făcut din banii PSD sau din banii contribuabililor la Bugetul de Stat.
Bucureşti, 14 iunie 2009 ■ Având în vedere fenomenele din ziua alegerilor şi rata îngrijorătoare de participare la vot în scrutinul pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European - locul 24 din 27 ţări - Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere partidelor politice să nu se sustragă în continuare responsabilităţii pe care o au de a stimula dezbateri publice şi de a lua decizii pe marginea unor teme importante ce au provocat dispute în această perioadă.
Bucureşti, 4 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi manifestă îngrijorarea faţă de lipsa de capacitate şi de interes a partidelor de a mobiliza electoratul la vot pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie. Deşi acest scrutin ar fi trebuit să fie un examen de maturitate pentru clasa politică din România, prezenţa estimată la urne de sub 20% este dovada că partidele româneşti sunt pe cale să rateze acest examen. De la primele alegeri libere din 1990, interesul şi încrederea românilor în puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant: dacă în ’90 participarea la vot la alegerile generale era de 86%, în 1992 şi 1996 a scăzut la 76%, în 2000 a ajuns la 65%, în 2004 – 58%, în 2007, la primele alegeri europarlamentare prezenţa a fost de 29%, iar în 2008 puţin peste o treime dintre români mai mergeau la vot. Dacă prezenţa la urne va continua să scadă în acelaşi ritm, ne întrebăm ce se va întâmpla la următoarele alegeri: vor renunţa toţi românii la dreptul de vot în semn de protest faţă de clasa politică?
Bucureşti, 6 mai 2009 ■ Prin studiul dat astăzi publicităţii - Declinul participării la vot în România. Doar jumătate din participanţii la vot din ’90 mai sunt astăzi interesaţi să voteze, Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: în România, de-a lungul celor 5 cicluri electorale, rata participării la vot a scăzut în medie cu 10 procente la fiecare alegere, ajungând ca în 2008 să mai avem doar jumătate din alegătorii care participau în 1990 la alegerile parlamentare. Dacă în 1990 participarea la vot era de 86%, în 1992 şi 1996% aceasta a scăzut la 76%, în 2000 a mai pierdut 11 procente, ajungând la 65%, în 2004 se înregistrează o prezenţă la urne de 58% iar în 2008 de doar 39%! Participarea la alegerile parlamentare, barometrul interesului general faţă de politică, a cunoscut o scădere abruptă de aproape 20% faţă de scrutinul general anterior. Schimbarea sistemului electoral anunţată ca o măsură de potenţare a încrederii populaţiei în clasa politică a eşuat lamentabil sub acest aspect, dând istoriei recente cea mai dramatică scădere a participării la vot între scrutine succesive din ’90 până în prezent.
