Prin deciziile privind Fondul de Rezervă, Guvernul joacă rolul Parlamentului. IPP cere Parlamentului să preia dreptul suveran de a decide asupra destinaţiei cheltuielilor din bani publici

Bucureşti, 29 noiembrie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere ca mecanismul de acordare a banilor din Fondul de Rezervă, abuziv utilizaţi de Guvern de-a lungul anilor, să revină autorităţii statului de la care a fost confiscat. În orice stat de drept, alocarea banilor din buget de face de către Parlament.

Cea mai recentă analiză a IPP constată că resursele Fondului de rezervă aflate în prezent la dispoziţia Guvernului se alocă în continuare discreţionar către autoritățile locale conduse de reprezentanţii partidului/partidelor aflate la guvernare^[1]. Conducerea Guvernelor din ultimii ani a dovedit că nu face faţă tentaţiei de a folosi criterii preponderent politice în alocarea sutelor de milioane de euro prevăzute anual în Fondul de rezervă, motiv pentru care IPP propune ca alocarea acestor sume să nu mai intre în atribuţiile Guvernului, ci decizia să aparțină Parlamentului, dat fiind că sumele reprezintă între 2% şi 5% din Bugetele anuale, sumele în valoare absolută variind de la 980 milioane de euro (în 2008), la aproape 50 de milioane de euro (în 2011, bani alocaţi de Guvern până în prezent).

Odată cu transferul atribuțiilor de distribuire a fondurilor în țară către o comisie parlamentară, apreciem că partidele parlamentare reprezentate în această comisie vor reduce abuzurile alocărilor discreţionare ale banilor din Fondul de Rezervă, acestea urmând a fi supuse dezbaterilor şi cunoscute mai bine publicului larg.

Grafic 1: Alocarea banilor din Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în funcţie de culoarea politică a primarilor de municipii şi oraşe 2008 – 2011 (mii lei)

Din analizele IPP rezultă că peste 45% din totalul de aprox. 980 milioane de euro cheltuiţi se alocau în 2008 primăriilor municipiilor conduse de PNL, majoritatea pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital (52%) sau pentru modernizare şi construire de Biserici (11%). În 2009, odată cu schimbarea puterii, peste 70% din cei peste 160 milioane de euro din Fondul de rezervă se alocau de această dată primarilor PDL, tot pentru cheltuieli curente şi de capital (78% din sumele Fondului). Și în 2010 peste 60% din sumele alocate (în total aprox. 137 milioane de euro) se alocau primăriilor municipiilor şi oraşelor conduse de primari ai PDL, în total acestea primind peste 11 milioane Euro (de 2,3 ori mai mult decât localităţile conduse de primari ai PSD - 3,19 milioane Euro sau de cei ai PNL - 1,48 milioane Euro la un loc). Doar Municipiul Piatra Neamţ a primit în 2010 bani cât au primit toate cele 22 de municipii conduse de primari PNL, de exemplu.

În fine, în 2011, peste jumătate din bani (58%) sunt deja repartizați primăriilor de municipii ai PDL, autorităților locale conduse de primarii PSD aprobându-li-se doar 16% , iar celor ai PNL – 14%.

Nefiind plafonat, acest Fond de rezervă a putut fi mărit de nenumărate ori în cursul anilor, funcție de interese politice conjuncturale, dacă evaluăm prin prisma obiectivelor finanțate. În fiecare an s-a cheltuit mai mult decât s-a aprobat inițial, în 2008 ajungându-se la sume de 20 de ori mai mari, ceea ce înseamnă că aprobarea inițială de către Parlament este pur formală. Parlamentul aprobă o sumă prin Legea Bugetului de Stat, dar Guvernul face ulterior ce vrea, mărind-o prin rectificări bugetare succesive, netransparente şi nepredictibile, pentru calcule politice politice evidente. Aceste rectificări obişnuiesc să se facă în ultimele luni ale anului - anul trecut, de exemplu, Guvernul alocând către primăriile conduse de primari ai propriului partid nu mai puţin de 40 de milioane de euro, cu doar 3 zile înainte de sfârşitul anului, atunci când atenţia publicului şi a presei este în general îndreptată spre alte priorităţi. Doar criza economică care afectează și România face ca în 2011 Guvernul să nu cheltuiască și mai mulți bani, deşi anul fiscal încă nu este încheiat!

Grafic 2: Diferențe între sumele alocate prin Legea Bugetului de Stat

și cele efectiv cheltuite în perioada 2008 - 2011

Guvernul se comportă sfidător atât la adresa Parlamentului, cât și a Curții de Conturi care a atras atenția în ultimii ani că, "în majoritatea actelor normative emise pentru alocarea acestor fonduri, nu este stipulată o destinaţie precisă […], ceea ce conduce la imperfecţiuni, interpretări şi subiectivism în ce priveşte alocarea şi derularea acestor fonduri^[2]”. Motivând "cheltuieli urgente şi neprevăzute” - aşa cum ambiguu defineşte legea destinaţia sumelor din Fondul de rezervă - Guvernul finanţează masiv cheltuielile curente sau, mai nou, datoriile autorităţilor locale.

Din 2008 până în anul curent, cei mai mulți bani din fondul de rezervă (mergând până la 78% în 2008 sau până la 75% pentru plata unor arierate și a cheltuielilor curente) s-au alocat pentru cheltuieli curente, pentru modernizare drumuri, finanțare obiective de cultură, recreere și religie dar și pentru plata datoriilor autorităţilor locale (inclusiv către către furnizorii de energice termică). Banii efectiv cheltuiţi pentru situaţii neprevăzute sau de urgenţă (ex: calamităţi naturale) sunt sub 10%.

Pe acest fond, şi ţinând cont de actuala situaţie de criză economică, IPP solicită ca repartizarea sumelor din Fondul de Rezervă să nu se mai facă de către Guvern, ci de către o comisie parlamentară specializată, având în vedere că media sumelor alocate anual în ultimii 4 ani prin Fondul de rezervă echivalează cu aproape un sfert din bugetul Ministerului Educaţiei, spre exemplu.

Considerăm că orice decizie privind alocări suplimentare de fonduri de la Bugetul de Stat ar trebui să se facă, pe principiul simetriei, de forul care aprobă la început de an acest Buget – respectiv Parlamentul României - printr-o structură specializată, a cărei activitate să fie larg expusă publicului, pentru ca acesta să cunoască pe ce sunt cheltuiţi banii publici şi fiecare parlamentar să poarte responsabilitatea directă a deciziei sale cu privire la votul asupra destinaţiei cheltuielilor publice din Fondul de Rezervă.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga, Director de programe IPP la tel: 021 212 3126, 0722 166 888 sau e-mail: elena@ipp.ro