Parlament

Bucureşti, 3 ianuarie 2012 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) salută decizia Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor de a îi sancţiona pe cei 8 deputaţi care, în diferite şedinţe de plen din 2011, au votat atât cu cartelele proprii cât şi cu cele ale unor colegi - deputaţi.

Amintim că această decizie a fost luată în urma sesizării nr. 2571/18 noiembrie 2011 depusă de către Institutul pentru Politici Publice, dezbătută în şedinţa Comisiei Juridice din 29 noiembrie 2011 - care a exprimat un punct de vedere favorabil sancţionării deputaţilor - şi ulterior susţinută în şedinţa Biroului Permanent din 22 decembrie 2011. Pe tot parcursul anului 2011, Institutul a dus o campanie susţinută la nivelul liderilor de grup şi ai membrilor Biroului Permanent pentru ca aceştia să îşi asume stoparea deputaţilor - pianişti.

Având în vedere că este pentru prima oară când se aplică o astfel de sancţiune în Parlament, interzicerea participării cu doar o zi la lucrările Camerei Deputaţilor, dintr-un maxim de 15, poate fi considerată un prim pas în stoparea acestui fenomen grav. Pe de altă parte, având în vedere că pentru o faptă de o gravitate similară: votarea de mai multe ori la alegerile parlamentare, 32 de persoane se află în detenţie ispășind pedepse pentru astfel de fapte, sancţiunile actualului Regulament sunt total neadecvate. De aceea, reamintim că IPP a elaborat o propunere legislativă prin care votul multiplu în Parlament să fie sancţionat cu aceleaşi sancţiuni aplicabile în prezent cetăţenilor care votează de mai multe ori la alegeri.

IPP cere public liderilor partidelor parlamentare precum şi liderilor de grupuri parlamentare să confirme susţinerea faţă de această iniţiativă legislativă. Astfel, Institutul va contacta toţi liderii partidelor parlamentare, care sunt şi parlamentari, pentru a prelua această importantă iniţiativă legislativă şi a o depune chiar de la începutul următoarei sesiuni parlamentare.

Bucureşti, 19 decembrie 2011 ■ În urma sesizării Institutului pentru Politici Publice (IPP) adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a lua act de faptele deputaţilor ce au votat, în 2011, folosind două, respectiv trei cartele (Ciprian-Florin Luca – PSD, Vasile Berci – PNL, Dănuţ Liga – PDL, Marius Dugulescu – PDL, Valentin Rusu – PDL, Ioan Stan – PSD, Gheorghe Ana – PSD, Ion Dumitru – PSD şi Ştefan Vasile Bereş – UDMR) dar şi de cele ale deputaţilor ale căror cartele erau folosite la voturile în plen, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a comunicat Institutului, prin adresa nr. 2889/VIII/1/2011, că: „memoriul formulat de IPP nu a fost înregistrat în evidenţa cauzelor penale, întrucât din datele existente fapta ar putea constitui o abatere de la Regulamentul Camerei Deputaţilor şi nu o faptă de natură penală.”

În aceste condiţii, IPP a pregătit o iniţiativă legislativă cu articol unic, inspirată chiar din textul unei legi votate de către parlamentari, anume legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cea care conţine precizări clare privitoare la sancţionarea votului multiplu al cetăţenilor cu ocazia alegerilor.

Bucureşti, 13 decembrie 2011 ■ Site-ul cu acces gratuit www.alesiivoteaza.ro iniţiat şi administrat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) oferă de astăzi şi posibilitatea informării, în timp real, în legătură cu domeniile în care se iniţiază legi în România, uşurând astfel activitatea celor care doresc nu numai să se informeze dar şi să se implice în mod transparent şi eficient în procesul legislativ din Parlament.

Site-ul, lansat la sfârșitul anului 2010, are în prezent în medie 8000 de vizitatori pe lună. Folosind exclusiv informaţii oficiale din paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, site-ul oferă posibilitatea interogării informațiilor despre activitatea fiecărui parlamentar, după multiple criterii: circumscripție, partid, modalitate de vot, absenţe, grad de loialitate a unui parlamentar faţă de partidul din care face parte, etc, punând la dispoziţie, în timp real, o serie de date cheie pentru cei interesaţi de activitatea legislativului cum ar fi cele legate de: iniţiative depuse şi stadiul adoptării lor la nivelul fiecărei săptămâni, temele prioritare de interes pentru fiecare grup parlamentar, cel mai activ parlamentar din punct de vedere al numărului de iniţiative înregistrate, etc.

Bucureşti, 22 noiembrie 2011 ■ Nu mai puţin de patru (4) înregistrări video au arătat că membri ai Camerei Deputaţilor au votat proiecte de lege, în diferite şedinţe de plen, folosind atât cartelele proprii cât şi pe cele ale unor colegi au rămas fără niciun ecou, conducerea Camerei Deputaţilor ignorând această realitate.

Adresând câte o sesizare pentru fiecare situaţie prezentată în presă, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a cerut în mod public conducerii Camerei Deputaţilor să îi sancţioneze pe cei implicaţi în activitatea de fraudare a voturilor din plen dar Camera nu are curajul să ia o decizie. În cea mai recentă comunicare adresată de IPP Conducerii Camerei, Institutul atrage atenția asupra consecințelor atitudinii actualilor membri ai Biroului Permanent asupra credibilității instituției Parlamentului.

În faţa acestei situaţii, pe care conducerea Camerei Deputaților în continuare nu şi-o asumă nici la acest moment, Institutul a solicitat ieri, 21 noiembrie 2011, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să ia act de faptele deputaţilor: Ciprian-Florin Luca – PSD, Vasile Berci – PNL, Dănuţ Liga – PDL, Marius Dugulescu – PDL, Valentin Rusu – PDL, Ioan Stan – PSD, Gheorghe Ana – PSD şi Ion Dumitru – PSD respectiv de cele ale deputaților ale căror cartele erau folosite la voturile din plen, şi să dispună măsurile care se impun.

București, 19 septembrie 2011 • Institutul pentru Politici Publice (IPP) ia act de starea de degradare continuă din Parlamentul României, prin recenta constatare a existenţei conflictului de interese de către Agenţia Naţională de Integritate în cazul a 5 deputaţi care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare: Oana Mizil (PSD), Mate Andras (UDMR), Stelică Strugaru (PDL), Sonia Drăghici (PSD) si Mihai Radan (Minorități).

Practica nu este una nouă, ea fiind sesizată de IPP încă din 2010, când Institutul dădea publicităţii un studiu în care indica o serie de coincidenţe între numele parlamentarilor şi cele ale angajaţilor din birourile acestora în cazul a nu mai puţin de 25 de parlamentari în mandatul 2004 - 2008[1]. Dintre aceştia, deputatul Mihai Radan continuă să îşi plătească fiul şi, mai nou, şi soţia din bani publici şi în acest mandat.

Vina pentru această situaţie aparţine în mod egal parlamentarilor, care au făcut tot posibilul pentru a menţine un registru ambiguu în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor la angajarea în birourile parlamentare, dar şi conducerii Camerei Deputaţilor - în cazul de faţă, care cunoaşte aceste practici şi le tolerează.

În primul caz, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, Statutul deputaţilor şi senatorilor ar trebui să cuprindă un articol clar prin care acestora să le fie interzis să angajeze în orice structură parlamentară soţia/soţul sau rudele, aşa cum este prevăzut, de altfel, în Legea 161/2003 în definiţia dată conflictului de interese şi aplicabilitatea acestuia funcţiilor de autoritate publică şi administraţia centrală şi locală.

În ce priveşte conducerea Camerei, atât Preşedintele, cât şi Secretarul General respectiv Biroul Permanent ca structură de conducere colectivă, se fac răspunzători pentru situaţiile în care parlamentarii îşi angajează şi plătesc din bani publici rudele sau soţiile/soţii. Mai mult decât atât, Camera ascunde cu bună ştiinţă aceste informaţii, semnează în continuare contracte de muncă cu rude ale parlamentarilor şi nu face publice aceste informaţii. 

Bucureşti, 5 iulie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii cel mai recent sondaj care prezintă în oglindă percepțiile parlamentarilor cu privire la organizațiile neguvernamentale respectiv părerile societății civile legate de activitatea actualilor membri ai Legislativului.

În general opinia parlamentarilor despre societatea civilă și activitatea acesteia este mult mai bună decât a ONGurilor despre aleșii din Parlament. 86% dintre senatorii și deputații care au participat în această cercetare, spun că utilizează rapoartele și analizele realizate de către ONG-uri. În sondajul aplicat telefonic au participat peste jumătate dintre aleși (321 parlamentari) aparținând tuturor formațiunilor politice parlamentare.

ONG-urile participante la cercetare sunt mult mai circumspecte în colaborarea cu parlamentarii, cele mai multe apreciind că ar putea fi speculată politic spre avantajul de imagine al politicianului implicat. 44% dintre respondenţii din rândul ONG-urilor au declarat că nu au colaborat cu parlamentarii din acest mandat. La cercetare au participat 220 ONG-uri localizate în toate județele României.

Bucureşti, 18 aprilie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) condamnă grava imixtiune a puterii executive în Parlamentul României, cerând partidelor politice parlamentare să acţioneze imediat pentru a pune capăt acestui mod nedemocratic de legiferare a unor probleme care afectează cea mai mare parte a societăţii, aşa cum se va întâmpla şi astăzi prin asumarea răspunderii Guvernului asupra Codului dialogului social şi legii salarizării personalului didactic.

Codul Civil, Codul Penal, legea educaţiei naţionale, legea cadru privind salarizarea unică a personalului plătit din fonduri publice, legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, Codul Muncii şi, mai nou, proiectul de lege privind plafonarea salariilor profesorilor şi Codul de dialog social, sunt tot atâtea legi care au fost sau urmează să fie trecute prin asumarea răspunderii Guvernului. Altfel spus, Guvernul Boc nu numai că desconsideră total Parlamentul pe care Constituţia îl defineşte drept unica autoritate legiuitoare a ţării, dar suprimă posibilitatea democratică de consultare cu cei care în final sunt afectaţi de aceste măsuri, stabilind doar câteva ore pentru analiza amendamentelor propuse de parlamentari la cele două legi pe care îşi va asuma răspunderea astăzi.

Potrivit analizelor Institutului, în actualul mandat legislativ, peste 80% dintre proiectele de lege care şi-au încheiat procesul legislativ şi au fost adoptate de către Parlament au avut drept iniţiator Guvernul României. Atragem atenţia pe această cale parlamentarilor – în special celor din arcul guvernamental care girează acest derapaj de la regulile fundamentale ale democraţiei – că la finalul mandatului vor trebui să îşi justifice activitatea în Parlament nu doar prin votul politic de conformitate, ci prin propriile iniţiative care, în cazul unora, lipsesc cu desăvârşire. În egală măsură, neparticiparea opoziţiei la votul care se va da astăzi în plenul reunit al Camerelor întreţine această stare de lucruri în care Parlamentul este transformat într-o anexă a Executivului.


Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la telefonul 021 212 3126, mobil 0724 237 229 sau email adrian@ipp.ro.

Bucureşti, 24 martie 2011 ■ Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D) au aprobat, în unanimitate, excluderea euro-deputatului român Adrian Severin din acest grup. Partidul Social Democrat din România, al cărui vicepreşedinte este, îi cere demisia din partid. Adrian Severin, membru al Parlamentului European este acuzat de corupţie în urma unor dezvăluiri de presă din care rezultă că deputatul Severin ar fi condiţionat depunerea unor amendamente de primirea unor sume de bani de la presupuse firme de lobby.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) constată în aceste condiţii că aleşii români, atât cei din legislativul de la Bucureşti cât şi cei din legislativul de la Bruxelles nu au simţul răspunderii faţă de alegători. Aflaţi în situaţia de a li se cere demisia pentru anumite fapte de care sunt suspectaţi, aceştia au mai degrabă grijă să protejeze imaginea partidului decât să îşi asume răspunderea în faţa alegătorilor. IPP îi cere euro-deputatului Severin să acţioneze onorabil în situaţia actuală şi să părăsească cu demnitate Parlamentul European, încetând a mai face de râs România. Situaţia în care a intrat euro-deputatul Severin nu este exclusiv o problemă politică ci în primul rând una de reprezentare ruşinoasă, în acest moment, a tuturor românilor, la nivelul Parlamentului European.

Bucureşti, 21 martie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să ia de urgenţă măsuri regulamentare pentru sancţionarea deputaţilor Ciprian Florin Luca - PSD şi Vasile Berci - PNL întrucât, din dovezi puse la dispoziţie de presă (urmăreşte ştirea aici), aceştia au votat atât pentru domniile lor cât şi  pentru doi colegi ai lor.

În acest sens IPP a depus o sesizare în scris conducerii Camerei Deputaţilor, membrilor Biroului Permanent şi liderilor grupurilor parlamentare, însoţită de dovezi video.

Jurnaliştii Hotnews i-au filmat pe cei doi deputaţi votând în plenul Camerei Deputaţilor în ziua de 8 martie a.c., atât pentru ei, cât şi pentru colegii de bancă. De aceea în solicitarea adresată conducerii Camerei Deputaţilor, IPP a cerut să fie sancţionaţi atât cei care au folosit cartelele altor persoane pentru a vota, cât şi pe cei care şi-au înstrăinat cartelele.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, utilizarea dispozitivului electronic de votat de către un alt deputat se sancționează cu interzicerea participării la lucrările Camerei pe timp de maximum 15 zile".

IPP solicită să se constate abaterile deosebite de grave, dar şi circumstanţele agravante implicate de gestul acestor deputaţi, situaţie prevăzută în acelaşi Regulament, astfel că cei în culpă ar trebui excluşi temporar[1] suportând şi următoarele consecinţe ale aplicării sancţiunii suspendării, potrivit art. 219 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, anume:

a) suspendarea indemnizației lunare pe timpul excluderii;
b) suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de deputat, cu excepția imunităţiii;
c) interzicerea participării la lucrările Camerei si ale comisiilor (Art. 219)".

Bucureşti, 8 martie  2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică decizia conducerii Camerei Deputaţilor de a limita temporar accesul publicului în balcoanele sălii de plen, pe durata dezbaterilor.

Indiferent de raţiunea care stă în spatele uneia asemenea decizii luată cu ocazia asumării astăzi a răspunderii Guvernului pe Codul Muncii, apreciem că incapacitatea Camerei Deputaţilor de a menţine, prin resurse proprii, ordinea la şedinţele de plen, nu trebuie să afecteze dreptul cetăţenilor interesaţi să asiste la lucrările legislativului. Încrederea publicului este oricum foarte scăzută în instituţia Parlamentului, astfel că prin decizia luată recent, conducerea Camerei Deputaţilor descurajează definitiv cetăţenii să îşi urmărească aleşii la vot.

Explicaţia oficială conform căreia decizia de a interzice complet accesul cetăţenilor în balcoane a fost luată datorită numărului cu mult mai mare de cereri, peste capacitatea acestora, nu este credibilă, Camera Deputaţilor având posibilitatea de a permite accesul în ordinea solicitărilor până la capacitatea maximă.

Intenţia conducerii Camerei dată recent publicităţii de a construi adevărate cuşti prin închiderea cu geam a actualelor balcoane jigneşte profund pe oricare cetăţean ce doreşte să asiste la şedinţele plenului ca să îi urmărească, aşa cum îi dă dreptul Constituţia, pe aleşii săi - deputaţii. Ne întrebăm dacă printre soluţiile avute în vedere Camera Deputaţilor nu se gândeşte să folosească şi lanţuri cu care vizitatorii să fie legaţi de scaune, spre prevenirea oricărei forme de protest la care unii dintre aceştia s-ar gândi. Măsurile absurde gândite ne fac să ne întrebăm de ce nu s-ar aplica ele şi lojei corpului diplomatic sau sectorului rezervat presei. Oare conducerea Camerei are prejudecăţi discriminând astfel doar cetăţenii obişnuiţi? Aplicarea unei astfel de măsuri diferenţiate ne va pune în situaţia de a formula plângere privind discriminarea cetăţenilor de către cei ce vor decide să ia astfel de măsuri!

Bucureşti, 16 februarie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere public plenului Senatului României să nu accepte să îi scutească pe liderii de sindicat să îşi mai publice averile aşa cum se stabilise la sfârşitul anului trecut prin Legea nr. 176 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice care modifica şi completa Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Pe ordinea de zi a plenului se află în prezent un proiect de lege prin care liderii de sindicat urmăresc, cu ajutorul PSD, să îşi ţină averile ascunse. Proiectul ar urma să se voteze săptămâna viitoare. La Camera Deputaţilor, proiectul a trecut, discret, prin aprobare tacită.

Liderii de sindicat sunt extrem de influenţi astăzi în România, lucru dovedit şi de recentele referiri la unii dintre ei cum că ar fi implicaţi în numirea în funcţii publice precum cele de la vamă. Ei reprezintă sectorul public astfel că nu numai membrii lor ci şi cetăţenii în general au tot dreptul să afle în ce măsură averilor lor sunt raportate sau nu la nivelul veniturilor.

Nu înţelegem ce altă raţiune decât intenţia de a ascunde unele averi nejustificate ar putea determina liderii sindicatelor să facă presiuni pentru modificarea cadrului legal, astfel încât averile lor să nu fie la vedere. Despre unii dintre aceştia presa a scris pe larg faptul că fac afaceri cu statul ceea ce justifică şi mai mult nevoia ca oricine să cunoască astfel de lucruri. Publicarea averilor lor nu dăunează statutului lor în mişcarea sindicală decât dacă au ceva de ascuns. Altfel ar trebui să contribuie la creşterea încrederii membrilor în conducătorii lor.

Bucureşti, 10 februarie 2011 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere demisia Deputatului Dan Păsat, considerând incalificabil modul în care un demnitar se foloseşte de prerogativele puterii pentru a determina obţinerea de foloase în scop propriu, fie ele materiale sau de protejare a unei funcţii.

Indiferent de orice vot din Parlament privind eventualitatea reţinerii Deputatului Păsat, suntem informaţi de instituţiile statului român că acesta şantaja primari şi oameni de afaceri, îi teroriza şi recurgea inclusiv la acte de violenţă. Faţă de aceste constatări, Institutul pentru Politici Publice consideră că Dan Păsat nu mai poate ocupa un fotoliu de parlamentar votând legi în numele cetăţenilor pe care îi reprezintă. Îi solicităm, pe cale de consecinţă, demisia domnului Păsat pentru a se pune la dispoziţia justiţiei. Institutul pentru Politici Publice a iniţiat şi on-line o campanie de strângere de semnături prin care cetăţenii pot cere lui Dan Păsat să îşi prezinte demisia.

Pe lângă conduita revoltătoare a deputatului Păsat, Partidul Democrat Liberal se face vinovat pentru sprijinul politic acordat deputatului Păsat, din 2010 când a trecut de la PNL la PDL (o scurtă perioadă fiind Independent), până în prezent. Cum ancheta DNA a început în 2010, nu putem să ne explicăm din ce motiv Dan Păsat, un parlamentar anchetat pentru acuzaţii grave, a fost atât de uşor "îmbrăţişat” de PDL, partid ai cărui reprezentanţi afirmau public că sunt împotriva migraţiei politice. Marţi, 8 februarie, PDL a votat împotriva reţinerii Deputatului. Nu putem aprecia în ce măsură DNA avea raţiuni pentru reţinerea Deputatului dar sperăm ca DNA să urgenteze trimiterea dosarului în instanţă.

O vină politică importantă o are PDL în raport cu primirea lui Păsat în partid şi protejarea lui prin respingerea, în 8 februarie 2011 a cererii DNA de reţinere. Lamentările membrilor PDL de după votul din plenul Camerei Deputaţilor ni se par ridicole. Solicităm şi Preşedintelui PDL, Emil Boc să ceară lui Dan Păsat să îşi prezinte demisia din Parlament salvând, pe ultima sută de metri, credibilitatea Parlamentului în lupta anticorupţie, atât în România cât şi în perspectiva iminentului Raport de ţară privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Pentru relaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga, Director Programe IPP la 021 212 3126, 0722 166 888 şi e-mail: elena@ipp.ro.

 

Bucureşti, 28 septembrie 2010 ■ După un an de acţiuni în instanţă - oferim publicului o primă analiză a informaţiilor financiare asociate cheltuielilor de personal din birourile parlamentare pentru perioada noiembrie 2006 - iulie 2008

Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii prima analiză succintă privind cheltuielile cu salariile angajaților din birourile parlamentare şi colaboratorilor din teritoriu ale deputaţilor pentru perioada noiembrie 2006 - iulie 2008. Facem precizarea că aceste informaţii au intrat în posesia Institutului pentru Politici Publice în luna august a.c. în urma câştigării în instanţă a unui proces de peste un an împotriva Camerei Deputaţilor, căreia IPP i-a solicitat în repetate rânduri publicarea acestor informaţii din oficiu. Chiar dacă informaţiile se referă la mandatul trecut, am decis să iniţiem acest demers în spiritul misiunii asumate a IPP de a promova transparenţa în ceea ce priveşte cheltuielile publice, cu scopul de a determina toate instituţiile publice să acţioneze de o manieră consecventă atunci când este vorba despre liberul acces la informaţii de interes public, cum este şi cazul informaţiilor prezentate în această analiză.

Solicitarea de informaţii publice în baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public a fost transmisă de IPP la sfârşitul lunii iulie a anului 2008, solicitând la acel moment informaţii despre numele angajaţilor din birourile parlamentare, veniturile înregistrate de aceştia şi alte asemenea informaţii financiare ce ulterior au devenit publice atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Pentru majoritatea punctelor solicitate informaţiile nu au fost transmise de către cele 2 instituţii şi astfel IPP a acţionat în instanţă atât Camera Deputaţilor, cât şi Senatul României. Cele 2 procese sunt încheiate, însă informaţiile în acest moment sunt disponibile doar pentru Camera Deputaţilor deoarece, în ceea ce priveşte Senatul, instanţa nu a publicat încă hotărârea definitivă în acest sens. În măsura în care informaţiile vor fi comunicate, o analiză similară va fi realizată şi asupra datelor aferente cheltuielilor din birourile senatoriale din teritoriu.

Bucureşti, 16 august 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică public gestul Partidului Social Democrat (PSD) de a nu participa astăzi la dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor a Legii privind Agenţia Naţională de Integritate.

Considerăm că decizia PSD de a nu îşi exprima votul pe varianta dezbătură de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este un act lipsit de responsabilitate politică, întrucât toţi parlamentarii şi partidele din care aceştia provin, se fac prin aceste atitudini responsabili pentru sancţiunile şi criticile de la nivel european primite de către România odată cu publicarea celui mai recent Raport al Comisiei Europene privind justiţia. De asemenea, reamintim tuturor deputaţilor PSD că potrivit Regulamentului de funcţionare şi organizare al Camerei Deputaţilor - Secţiunea a 5-a, Procedura de vot, opțiunea de a semna lista de prezenţa, dar de nu a participa la vot, NU EXISTĂ.

În faţa acestei situaţii, facem un apel către Preşedintele partidului parlamentar PSD, Victor Ponta, respectiv către liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, să explice public motivul acestui gest şi să îşi exprime poziţia cu privire la Legea ANI, aşa cum a fost ea dezbătută în Comisia juridică din Camera Deputaţilor.  

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la 021 212 3126, e-mail: adrian@ipp.ro, mobil 0724 237 229

Bucureşti, 20 iulie 2010 ■ În ultima şedinţă din 28 iunie a.c. a recent încheiatei sesiuni parlamentare, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis cu unanimitate de voturi să limiteze accesul publicului la informaţii despre cheltuielile deputaţilor făcute din bani publici. Decizia aşează un zid în faţa oricui încearcă să se informeze asupra sumelor cheltuite individual de deputaţi şi propune formule de aşa-zisă „eficientizare” a organizării informaţiei care nu fac altceva decât să ascundă, în realitate, datele concrete despre banii cheltuiţi.

În loc să urmărească mai atent modul în care sunt cheltuiţi banii publici la birourile parlamentare din teritoriu sau sumele decontate pentru activitatea din Bucureşti, în condiţiile în care frecvent Institutul pentru Politici Publice a acuzat cele două Camere că nu stăpânesc din punct de vedere financiar/contabil modul în care parlamentarii cheltuiesc fondurile publice, Camera Deputaţilor decide că este mai bine să nu mai comunice nominal nicio informaţie despre cheltuielile pe care le face fiecare deputat.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) remarcă lansarea, în spaţiul public, a unei discuţii referitoare la structura şi modul de funcţionare a celor două Camere din Parlamentul României. Până în prezent dezbaterile sunt preponderent în rândul membrilor partidelor politice.

Consecvent misiunii sale, Institutul pentru Politici Publice îşi propune să contribuie la stimularea altor grupuri din societate, cum sunt ONG-urile şi mediul academic, să îşi exprime punctele de vedere cu privire la oportunitatea şi forma optimă de funcţionare a Parlamentului României.

Cei care doresc ca, prin intermediul secţiunii dedicate acestei teme de interes public să exprime un punct de vedere care să fie publicat în pagina de internet a IPP, vă rugăm să ne contactaţi.

Bucureşti, 1 septembrie 2009 ■ Noua sesiune parlamentară care începe astăzi coincide cu etapa premergătoare campaniei electorale, respectiv cu perioada campaniei propriu-zise pentru alegerea Preşedintelui României. Institutul pentru Politici Publice (IPP) estimează, în acest context, o creştere a numărul absenţelor parlamentarilor, mai ales a acelora care sunt foarte implicaţi politic în organizaţiile pe care le conduc. Cea mai gravă problemă căreia trebuie să îi facă faţă Parlamentul României - absenteismul de la lucrări - va fi şi mai vizibilă în această sesiune, date fiind activităţile electorale în care senatorii şi deputaţii vor fi implicaţi.

Bucureşti, 30 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) va lansa în curând un raport complex de monitorizare a activităţii parlamentarilor în prima sesiune după alegerile din noiembrie 2008, continuând seria rapoartelor de monitorizare pe care le dă publicităţii la sfârşitul fiecărei sesiuni legislative. În prealabil, dat fiind că astăzi se încheie oficial sesiunea februarie - iunie 2009, dăm publicităţii câteva dintre concluziile Institutului ca urmare a monitorizării lucrărilor Parlamentului în această perioadă.

Bucureşti, 7 mai 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) o felicită pe Președinta Camerei Deputaților, doamna Roberta Anastase, pentru asumarea, ieri, 6 mai 2009, a două inițiative importante pentru care IPP militează de peste 5 ani:

- reducerea absenteismului – Preşedinta Camerei Deputaţilor a înaintat o propunere legislativă de modificare a Legii Statutului Deputaţilor şi Senatorilor care îi va expune public pe „chiulangii” parlamentului (prin afişare pe pagina oficială a instituţiei). Institutul consideră că aplicarea efectivă a sancţiunilor deja prevăzute în actualul Regulament ar fi soluţia de combatere a chiulului şi militează în continuare pentru ca aceste sancţiuni să se aplice de către aparatul tehnic, fără implicarea politicului. Prin faptul că propunerea deputatei Anastase va fi supusă votului din plen, decizia nu va mai aparţine numai membrilor Biroului Permanent, ci va trebui să fie asumată de toţi parlamentarii.

- publicarea cheltuielilor individuale ale deputaţilor pe pagina de internet a instituţiei. IPP propusese ca această publicare să se facă cu o frecvenţă lunară, însă salutăm decizia Doamnei Preşedinte ca actualizarea acestor informaţii să fie făcută săptămânal. Decizia este asumată prin Hotărârea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, cum este regulamentar, şi trebuie pusă în practică de aparatul administrativ.

Recent, Senatul României a transmis Institutului pentru Politici Publice (IPP) o scrisoare (ataşată) prin care cerea asociaţiei un punct de vedere faţă de măsurile anunţate de noua conducere a Camerei Parlamentului de a demara un amplu proces de reformă pe trei direcţii de acţiune îndreptate către: creşterea eficienţei procesului legislativ şi a transparenţei Senatului, realizarea de parteneriate cu instituţii şi asociaţii, consolidarea relaţiei cu cetăţenii (în special cu tinerii). IPP este implicat încă de la înfiinţarea sa în monitorizarea activităţii aleşilor şi a celor două Camere în general având constant preocupări în direcţia creşterii transparenţei şi a întăririi responsabilităţii parlamentarilor. Alăturat răspunsul IPP la solicitarea Preşedintelui Senatului României, domnul Mircea Geoană.

Bucureşti, 16 aprilie 2009 ■ În România a venit momentul ca transparenţa să fie mai mult practicată şi mai putin declarată în seminarii şi emisiuni TV de către conducătorii instituţiilor publice. Cele două Camere ale Parlamentului trebuie să fie un exemplu de transparenţă faţă de cheltuielile publice cu aleşii.

Prin acest APEL, Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită public Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României să publice din oficiu, lunar, în paginile proprii de internet, cheltuielile defalcate efectuate cu fiecare parlamentar în desfăşurarea activităţii la Bucureşti, în teritoriu şi în străinătate.

Bucureşti, 19 martie 2009 ■ Odată cu noul Parlament, Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi adaptează strategia de monitorizare astfel încât să dea publicităţii o serie de aspecte relevante din activitatea acestei instituţii, în contextul schimbării generate de scrutinul votului uninominal din noiembrie 2008. Încă de la începutul mandatului Parlamentului, IPP a cerut Preşedintei Camerei Deputaţilor să susţină demersurile Institutului începute din 2005 prin publicarea cât mai multor informaţii din activitatea aleşilor concomitent cu publicarea sumelor cheltuite cu deputaţii în diferite activităţi specifice (IPP a cerut să se publice, din oficiu, pe site-urile celor două Camere, toate cheltuielile cu fiecare deputat, pe fiecare lună).

Începem seria rapoartelor de monitorizare a actualului Parlament, prin prezentarea, de o manieră succintă, a câtorva date statistice despre actuala componenţă a acestuia. Precizăm că în actualul Parlament sunt 334 deputaţi şi 137 senatori. Monitorizarea s-a făcut în principal prin accesarea paginilor oficiale de internet ale celor două Camere în perioada 13 ianuarie - 13 martie a.c. dar şi pe baza răspunsurilor oferite în temeiul legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informaţiile de interes public la unele întrebări clarificatoare adresate de către Institut în luna ianuarie a.c.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) va urmări îndeplinirea angajamentelor luate cu privire la transparenţa şi responsabilizarea parlamentarilor faţă de electorat, asumate recent de Preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase.

Într-o întrevedere cu Preşedinta Camerei Deputaţilor, Institutul pentru Politici Publice a solicitat ca, din prima sesiune a actualului Parlament, să se pună în practică 3 solicitări vitale pentru creşterea transparenţei şi încrederii în Parlament a populaţiei.