Organizarea Bucureştiului aparţine comunităţii bucureştenilor - cetăţeni şi aleşii lor în Consiliul General. Parlamentarii de Giurgiu sau Mehedinţi nu pot decide modul de organizare a Bucureştiului

Bucureşti, 30 mai 2011 ■ Cu majoritate în Consiliul General, Partidul Democrat Liberal (PDL) a schimbat recent cele 7 întrebări iniţial adoptate spre a fi supuse unui referendum pentru schimbarea modului de administrare a Capitalei, propunând alte 2 noi întrebări^[1], la fel de neclare ca şi prima dată. Noile întrebări nu  sunt de natură a contura o opţiune clară a bucureştenilor cu privire la modul în care aceştia îşi doresc să fie condusă Capitala (de un singur Primar general, cu atribuţii extinse sau de primarii de sectoare, ca până acum). Cele două întrebări sunt formulate tendenţios şi în acelaşi timp impropriu pentru un referendum autentic (la un referendum cetăţenii sunt întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu o anumită propunere şi nu despre anumite dorinţe pe care le-ar avea).

În acest context, Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică reprezentanţii Partidului Democrat Liberal în Consiliul General pentru modul neprofesionist cu care gestionează pregătirea cadrului juridic pe baza căruia se organizează referendumul în Capitală, considerându-l responsabil pentru imposibilitatea preluării opiniilor cetăţenilor într-un ulterior cadru legal modificat.

În acelaşi timp, reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice condamnă public comportamentul partidelor politice din Consiliul General pentru ignorarea cu desăvârşire a misiunii importante pe care o au în această perioadă, anume aceea de a informa alegătorii cu privire la opţiunile ce se doresc clarificate în urma referendumului cu privire la viitorul Capitalei. Faptul că mulţi dintre bucureşteni ar putea renunţa să se mai prezinte la referendum sau nu şi-ar contura opţiunea reprezintă probleme de care se fac responsabile partidele politice din Consiliul General. În Bucureşti, în afară de afişaje costisitoare şi războiul declaraţiilor pe internet, niciun  partid politic nu a organizat dezbateri publice, niciunul nu a depus eforturi pentru a explica concret care sunt avantajele şi dezavantajele unei anume forme de organizare şi conducere a Capitalei, de exemplu, faptul că toţi bucureştenii ar putea plăti aceleaşi taxe locale, aceleaşi costuri pentru servicii, în cazul unui Bucureşti fără sectoare.

De aceea, Institutul pentru Politici Publice invită Preşedinţii organizaţiilor din Bucureşti ale principalelor partide politice la o discuţie despre oportunitatea organizării unei dezbateri publice pentru bucureşteni. Cu acest prilej, solicităm PDL să re-confirme public că susţine în continuare organizarea unui referendum în Capitală în luna iunie a.c.

IPP apreciază că partidele politice maschează adevăratul plan de a ocoli dezbaterea publică sub pretextul dezinteresului populaţiei, pentru a negocia ulterior în Parlament o anumită formă a legii. Institutul pentru Politici Publice consideră că nu Parlamentul este în măsură să decidă asupra formei de organizare şi finanţare a unui oraş. Atragem atenţia în acest context că nu parlamentarii României din Giurgiu, Arad sau Mehedinţi, Sibiu, Bacău sau alte judeţe importante ale ţării trebuie să decidă asupra viitorului unei comunităţi locale şi mai ales asupra formei sale de organizare ci înşişi locuitorii Bucureştiului trebuie să aibă posibilitatea să se exprime în legătură cu dezvoltarea oraşului lor. De altfel, în legislaţia care guvernează administraţia locală, organizarea Bucureştiului este atributul Consiliului General.

Pentru toate aceste argumente, Institutul pentru Politici Publice apreciază că toate comentariile forţelor politice care acreditează ideea inutilităţii consultării populaţiei prin referendum în favoarea negocierilor din Parlament care să decidă viitorul Bucureştiului, ignoră principiile unei democraţii autentice. Un referendum util decidenţilor trebuie să fie precedat de formularea unor întrebări clare şi mai ales de o campanie autentică de informare asupra opţiunilor între care trebuie să voteze cetăţenii, respectiv asupra consecinţelor acestora.

Este dreptul suveran al bucureştenilor să îşi exprime punctul de vedere  cu privire la viitorul oraşului lor, opinia acestora dând direcţia pe baza căreia Consiliul General ar trebui să decidă ulterior asupra modului în care se organizează Capitala (prin păstrarea celor 6 sectoare cu atribuţiile din prezent, prin creşterea numărului de sectoare cu alte atribuţii, sau prin desfiinţarea sectoarelor) astfel încât să servească cât mai bine aşteptările cetăţenilor. Numai în final, revine obligaţia Parlamentului să ajusteze cadrul legal cu referire la Capitală, ţinând cont de noua structură de organizare agreată de locuitorii ei şi consfințită prin decizia Consiliului General.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Violeta Alexandru, Director la tel 0723 257 640 sau Elena Iorga, Director Programe la tel 0722 166 888.