home
contact
|
Bucureşti, 4 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi manifestă îngrijorarea faţă de lipsa de capacitate şi de interes a partidelor de a mobiliza electoratul la vot pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie. Deşi acest scrutin ar fi trebuit să fie un examen de maturitate pentru clasa politică din România, prezenţa estimată la urne de sub 20% este dovada că partidele româneşti sunt pe cale să rateze acest examen.
De la primele alegeri libere din 1990, interesul şi încrederea românilor în puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant: dacă în '90 participarea la vot la alegerile generale era de 86%, în 1992 şi 1996 a scăzut la 76%, în 2000 a ajuns la 65%, în 2004 - 58%, în 2007, la primele alegeri europarlamentare prezenţa a fost de 29%, iar în 2008 puţin peste o treime dintre români mai mergeau la vot. Dacă prezenţa la urne va continua să scadă în acelaşi ritm, ne întrebăm ce se va întâmpla la următoarele alegeri: vor renunţa toţi românii la dreptul de vot în semn de protest faţă de clasa politică?
În opinia IPP, aceste cifre indică un deficit grav de democraţie reprezentativă, atât din partea candidaţilor şi a partidelor care îi susţin - prin incapacitatea de a convinge alegătorii să voteze, cât şi din partea cetăţenilor care au renunţat să se mai implice în treburile publice, dar le susţin invariabil prin plata de taxe şi impozite.
Institutul condamnă eşecul (în parte deliberat) al partidelor de a promova o campanie electorală competitivă, cu mesaje care să informeze corect electoratul despre importanţa votului pentru Parlamentul European. IPP a propus în repetate rânduri adoptarea de măsuri care să încurajeze participarea la vot (ex: extinderea perioadei de vot la 2 zile, alocarea subvenţiei pentru partide în funcţie de numărul de voturi[1], introducerea opţiunii niciun candidat pe buletinele de vot etc. ), însă partidele s-au dovedit incapabile să îşi asume în mod responsabil vreuna dintre aceste măsuri.
În acelaşi timp însă, IPP consideră că sancţionarea partidelor prin neparticiparea la vot nu numai că nu va avea niciun efect asupra comportamentului lipsit de respect al actualei clase politice, dar are şi un potenţial de risc major în ceea ce priveşte legitimitatea democraţiei aşa-zis reprezentative în România. La o prezenţă foarte scăzută, rezultatele votului devin imprevizibile, întrucât ele nu mai reflectă sondajele care măsoară intenţii la nivelul întregii populaţii cu drept de vot.
Votul de duminică înseamnă imaginea României în Europa în următorii 5 ani. Atât partidele, cât şi electoratul român, mai au trei zile în care să reflecteze cine este cu adevărat capabil să ne reprezinte în Europa.
Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director adjunct IPP, la tel: 021 212 3126/27, mobil 0724237229 sau e-mail: adrian@ipp.ro.
[1] Măsura "1 vot = 1 leu": fiecare roman ar fi ştiut că atunci când acordă un vot unui partid, direcţionează în mod automat o sumă de bani de la buget către respectivul partid, ceea ce ar fi determinat o responsabilitate mult mai mare a actului de a alege.
