Intervenţia Preşedintelui cu privire la finanţarea campaniilor este o nefericită interferenţă în procesul legislativ

Bucureşti, 19 ianuarie 2011 ■ În legătură cu indicaţiile date ieri de Preşedintele României partidelor politice şi legislativului cu privire la finanţarea campaniilor electorale, Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că nu este atributul şefului statului să intervină în activitatea de legiferare, indiferent de domeniul vizat.

Măsurile pentru eliminarea mitei electorale nu au nicio legătură cu subvenţionarea campaniilor candidaţilor din bani publici şi nici cu finanţarea partidelor în general. Preşedintele ar trebui să tragă un semnal de alarmă către instituţiile abilitate să aplice legea atunci când se constată cazuri de mită electorală, în loc să ofere soluţii legislative. Oricare ar fi plafonul maxim de cheltuieli stabilit prin lege, cel care se foloseşte de asemenea mijloace în campanie, o va face în continuare, indiferent de unde provin banii.

În pofida cazurilor sesizate de presă şi ONGuri, în prezent nu există nicio persoană despre care ştim că a fost sancţionată pentru dare sau luare de mită în timpul campaniilor electorale. Existenţa în spaţiul instituţional a Autorităţii Electorale Permanente nu a adus nicio contribuţie în ce priveşte controlul finanţării partidelor.

Cu referire la ideea subvenţionării campaniei candidaţilor din  fonduri publice, IPP consideră că:

1. Propunerea de plafonare a cheltuielilor candidaţilor în timpul campaniilor electorale este o regulă care există deja în legea actuală, această prevedere fiind, de altfel, în opinia noastră, de natură a limita dreptul la liberă exprimare al candidaţilor/partidelor în campaniile electorale.
2. Înainte de a discuta oportunitatea unor astfel de măsuri, Preşedintele trebuie să ştie că, în ţările în care există reglementări similare (puţine la număr, de altfel), ele vin concomitent cu interzicerea alimentării campaniei din fonduri private. Nespecificând acest lucru, înţelegem că Preşedintele sugerează că, pe lângă banii din donaţii şi sponsorizări, un candidat urmează să mai beneficieze şi de bani de la Stat.
3. Finanţarea din surse publice a campaniilor candidaţilor nu face decât să mărească distanţa dintre partide - alegători. Când partidele şi candidaţii nu mai sunt dependenţi de susţinătorii lor, vor avea tendinţa de a nu se mai consulta cu ei, ci vor căuta să îşi maximizeze avantajele pentru a primi cât mai mulţi bani de la Stat.
4. Finanţarea din fonduri publice tinde să prezerve status-quo actualelor partide mari.
5. Prin finanţarea campaniilor electorale din fonduri publice, alegătorii sunt puşi în situaţia de a susţine financiar, indirect - prin taxe şi impozite - inclusiv partide/candidaţi cu care sunt în totală opoziţie de principii şi valori.

Faţă de cele expuse mai sus, Institutul pentru Politici Publice îşi permite să sugereze Preşedintelui să lase subiectul finanţării partidelor în seama specialiştilor şi să se concentreze mai mult la îndeplinirea responsabilităților sale conferite de Art. 80 din Constituţie, anume la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Pentru mai multe informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct tel 021 212 3126, mobil 0724 237 229 sau Elen a Iorga, Director Programe la 0722 166 888.