home contact
Despre IPP
Programe
Fonduri structurale
Publicaţii
Noutăţi





Community led monitoring and advocacy on Roma health, Request for Letters of Intent (LOIs), July 2014. AMHI and RHP are pleased to announce a new grant initiative to support civil society monitoring and advocacy on Roma health in Romania. These grants are aimed at organizations who seek to carry out advocacy on Roma health, including through the use of community monitoring to assess Roma access to health services and to engage with local, regional and national policy and decision-making to improve access. This may involve Capacity Building for organizations to increase their ability to carry out community monitoring and to increase the capacity of Roma communities to carry out monitoring and engage in advocacy.

Centrul de Suport pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici Publice lansează serviciile Centrului de Suport pentru Politici Publice, departament specializat în cercetare aplicată şi pregătire în domeniul politicilor publice. Este o ocazie pentru cei interesaţi de a îşi consolida cunoştinţele intrând în contact cu practicieni din IPP care lucrează în mod efectiv în evaluare de politici publice atât la nivel local cât şi central.









Propuneri IPP revizuire Constitutie
Atașate sunt propunerile de modificare ale Constitutiei trimise de către Institutului pentru Politici Publice (IPP), Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.
EU FUNDS WATCH

Transparenţa utilizării, progres în absorbţie, programarea următorului exerciţiu financiar





Sunteţi aici: IPP

Caravana Tineri pentru o Campanie Electorală Corectă demarează în Facultățile de Jurnalism din țară!

Bucureşti, 9 octombrie 2014 ■ Preocupat de creșterea încrederii tinerilor în procesul electoral și în egală măsură de creșterea competențelor profesionale și personale de viitori formatori/lideri de opinie – tineri studenți și masteranzi din cadrul Facultăților de Jurnalism - în ceea ce privește observarea/analiza obiectivă a proceselor electorale din România, Institutul pentru Politici Publice (IPP) demarează joi, 9 octombrie a.c. Caravana Tineri pentru o Campanie Electorală Corectă. Inițativa constă într-o serie de dezbateri deschise organizate cu studenții, care își propun creșterea interesului tinerilor pentru participarea la vot dar și pentru înțelegerea regulilor de desfășurare a unei campanii electorale.
Bucureşti, 14 octombrie 2014 ■ Deși se confruntă cu multiple probleme de sănătate, romii sunt mai degrabă beneficiari ai serviciilor medicale de urgență, decât deprinși să-și verifice periodic starea de sănătate, a lor și a copiilor. Concluziile sunt confirmate de 6 cercetări sociologice locale desfășurate în perioada iulie – august 2014, în 4 comune din județul Ilfov și 2 sectoare din Municipiul București, conform unei metodologii utilizate și în alte țări din regiune pentru evaluarea atitudinilor și percepțiilor comunităților locale în ce privește accesul la servicii de sănătate (Score Card Methodology din care prezenta cercetare constituie o primă etapă).

Problemele de sănătate sunt, în ordine, a treia preocupare a familiilor de romi, după asigurarea resurselor financiare și găsirea unui loc de muncă (în medie, numai 17% menționează sănătatea printre principalele preocupări la nivelul propriei familii). Prezența mediatorului sanitar în comunitățile de romi încurajează familiile să apeleze la servicii medicale, nefiind însă singura condiție în decizia de evaluare a stării de sănătate. Cauza cea mai evidentă privind interesul scăzut al romilor pentru accesarea serviciilor de sănătate ține de lipsa de informații în domeniu, familiile preferând obținerea de date specifice prin canale informale, presa nereprezând un vehicul de accesare a informațiilor de interes. În acest moment în România, mediatorul sanitar este perceput ca fiind un îndrumător credibil al membrilor familiilor romilor în accesarea serviciilor medicale cu caracter general. Cu toate acestea, cea mai uzată sursă de informare cu privire la accesarea serviciilor medicale în general, respectiv utilitatea vaccinării, în special, rămâne medicul de familie în cadrul comunităților cuprinse în cercetare.
Bucureşti, 16 septembrie 2014 ■ Această scrisoare deschisă, semnată de reprezentanţi ai societăţii civile din comunitatea internațională a organizațiilor ce monitorizează legislativele naționale, a fost adresată Președinților celor două camere ale Parlamentului din România cu scopul de a încuraja cele două instituţii, ca parte a angajamentului de transparență și deschidere, să publice informaţiile relevante într-un format uşor accesibil astfel încât cetăţenii să aibă acces şi să poată participa activ la procesul deliberativ.

Deviza parlamentarul serveşte interesele cetăţeanului este fundamentală într-o democraţie. Parlamentul produce și deţine informaţii nu pentru sine ci, în calitate de administrator al unor bunuri şi informaţii publice prin natura lor, pentru cetăţeni. Principiul transparenţei şi al unui proces deliberativ participativ, susținut de o serie de structuri și organizații internaţionale precum Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, Uniunea Africană, Confederaţia Parlamentară a Americilor (COPCA) sau Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (OGP – Open Government Partnership), este consacrat şi în Declaraţia pentru Parlamente Deschise: apelul a peste 150 de organizaţii naționale de monitorizare a activității parlamentare, organizaţii internaţionale şi parlamentari din toată lumea și adresat parlamentelor naţionale pentru a le determina să lucreze deschis și transparent.
București, 27 august 2014 ▪ Fondurile structurale pentru perioada 2014 – 2020 trebuie să se asigure că nu promovează segregarea comunităților rome în accesul la servicii publice precum locuire, acces la sănătate și educație și că operaționalizează investiții durabile pentru cât mai multe comunități locale, consideră Centrul Romilor de Intervenție Socială și Studii - Romani Criss, Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Fundaţia Ruhama şi Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Organizațiile semnatare au analizat conținutul actualelor versiuni ale Programelor Operaționale aferente exerciţiului financiar al UE 2014-2020, în continuarea eforturilor lor de a stimula un proces autentic de dezbatere publică între structurile responsabile de pregătire a priorităților de finanțare și societatea civilă.
Bucureşti, 24 iulie 2014 ■ Lansate spre dezbatere publică într-o perioadă de vacanță, cu consecința limitării posibilității cât mai multor grupuri interesate de a le comenta conținutul, noile variante ale Programelor Operaționale aferente fondurilor structurale și de investiții pentru 2014 -2020, nu vor aduce modificări radicale față de tematicile și zonele de intervenție abordate în actualul exercițiu financiar 2007 - 2013. Noile variante ale PO (Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Asistență Tehnică) au reușit să includă, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), un inventar mai detaliat – cel puțin în anumite domenii – al tipurilor de investiții prioritare care urmează a fi realizate cu bani europeni, rămânând diferențe vizibile de maturitate și consistență la nivelul acestor importante documente ce vor ghida alocarea celor peste 28 de miliarde de euro în viitorii 10 ani (7+3).

Ne-am fi așteptat ca responsabilii cu planificarea priorităților de finanțare din fonduri structurale să aibă o abordare mult mai curajoasă în sensul nominalizării unor sectoare - cheie, dar și a unor proiecte publice majore de investiții în cadrul domeniilor prioritare; am reținut totuși faptul că unele Programe Operaționale au identificat - pentru această versiune a Programelor, până la o anumită limită, mult mai bine, față de anterioarele variante aceste sectoare și abordări prioritare în care vor fi orientate investițiile în 2014 - 2020. Apreciem și faptul că noile versiuni asumă mult mai clar faptul că România va exploata aglomerările urbane, sprijinirea comunităților urbane fiind constant solicitată de Institutul pentru Politici Publice în ultimii ani concomitent cu asumarea politică a re-evaluării capacității multor comune din România de a se auto-susține . IPP consideră că România trebuie să investească cu prioritate în comunitățile urbane pentru a genera un impact sporit în eforturile de creștere a nivelului de dezvoltare locală. Considerăm o măsură inspirată identificarea din această etapă a procesului de negociere cu UE, în unele Programe Operaționale, a așa - numitor proiecte majore, predefinite (ex: cadastrul național, metroul București – Ilfov, sistemul de termoficare din Capitală, Centrul Internațional de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu‐Deltă‐Mare), însă portofoliul acestor proiecte este extrem de redus prin comparație cu nevoile de prioritizare în sectoarele – cheie: transporturi/mobilitate, mediu, dezvoltare economică.
Raport activitate

Cel mai recent raport al IPP








Noutăți editoriale
100+ hotărâri ale instanțelor de judecată în cauze privind corecții financiare din fondurile structurale. Culegere de spețe la nivelul autorităților municipale și județene
Pentru comenzi vă rugăm contactați Loredana Mateescu la telefon 0720 534 655, loredanae@ipp.ro
Contracte de concesiune
IPP pune la dispoziţia publicului 163 de contracte de concesiune a serviciilor publice municipale însumând aproape 6.000 de pagini
www.alesiivoteaza.ro
IPP vă prezintă începând cu 2006 modul cum votează parlamentarii dar şi o serie de alte aspecte cantitative ale activităţii acestora
Noutăți editoriale
Culegere cu peste 100 de spețe de la nivelul autorităților locale și județene aferente proiectelor finalizate sau în implementare din 2007 până în prezent.
Pentru comenzi vă rugăm contactați Loredana Mateescu la telefon 0720 534 655, loredanae@ipp.ro

Politică pentru Cetăţeni nu pentru profit!

Jurisprudență 544
IPP vă oferă o bază de date cu aproape 1.000 de hotărâri ale instanțelor în dosare pe Legea 544/2001
Informaţii de interes public
De peste 10 ani Institutul pentru Politici Publice (IPP) luptă pentru afirmarea şi protejarea dreptului de acces la informaţii de interes public. Considerăm că orice cetăţean, indiferent de mediul de rezidenţă, educaţie, vârstă etc. are dreptul să cunoască orice informaţie care priveşte sau rezultă din activitatea unei instituţii/autorităţi publice.

Aplicaţie transparenţă
Aplicaţie dezvoltată gratuit de IPP pentru compartimentele însărcinate cu atribuţii privind accesul la informaţii