Bucureşti, 13 mai 2013■ Relația de colaborare între ONG-uri și parlamentari trebuie restabilită pe coordonatele noii realități din România, această colaborare deteriorându-se îngrijorător, conform celei mai recente analize sociologice a Institutului pentru Politici Publice (IPP) care a luat în considerare opiniile a 35 președinți de Comisii Permanente din Parlament (din 37) respectiv ale unui număr de 122 de organizații neguvernamentale din toată țara.

Față de anul 2011 când IPP realiza o cercetare similară, procentul ONGurilor care au colaborat măcar o dată cu parlamentarii a scăzut (de la 44% în 2011 la 41% în 2013), interesul general la nivelul parlamentarilor faţă de societatea civilă rămânând constant.

Fără să ignore faptul că unele contacte între parlamentari şi ONG-uri există, cercetarea realizată indică insuficientul impact pe care structurile societăţii civile îl au asupra calităţii procesului legislativ pe care, prin expertiza pe care o deţin, l-ar putea îmbunătăţi considerabil.

Bucureşti, 10 mai 2013 ■ Prin avizul pozitiv dat ieri în cazul unora dintre candidaţii la funcţiile cele mai înalte în sistemul judiciar românesc - şi ne referim aici în special la funcţia de Procuror General (pentru care majoritatea a exprimat aviz favorabil) - Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) discreditează grav, încă o dată, credibilitatea şi independenţa justiţiei din România şi afectează, în mod ireparabil, încrederea publicului în Consiliu.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a luat act cu stupoare de votul dat ieri de membrii CSM, vot care sfidează practic opinia publică prin numirea - în cea mai înaltă funcţie din Parchetul General - a unui procuror a cărui activitate/prestaţie (despre care publicul şi-a format o părere cu prilejul imaginilor transmise de la precedenta audiere a candidatului), în opinia IPP, nu îl califică să ocupe respectiva poziţie. Acelaşi procuror, cu doar câteva luni în urmă, primise aviz negativ în urma unor erori elementare comise în timpul audierilor, repetate de altfel cu ocazia audierii de ieri din Consiliu. Remarcăm faptul că, între timp sistemul judiciar şi decidenţii României nu au depus niciun efort pentru a lărgi baza de selecţie a viitorului Procuror General astfel că acelaşi Niţu (cu o credibilitate deja afectată în acest moment) a devenit, din nou, candidatul propus de Guvern (Ministerul Justiţiei) pentru funcţia menţionată.

Bucureşti, 22 aprilie 2013 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Fundaţia Alături de Voi România (ADV), Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Asociaţia Pro ACT Suport şi Fundaţia Alpha Transilvană semnalează deputaţilor din cadrul Comisiilor de specialitate (mai ales celor din Comisia pentru Muncă şi protecţie socială care elaborează raportul de fond) aflaţi în plină dezbatere asupra Proiectului de Lege privind subvenționarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociații, fundații și cultele recunoscute de lege (PL-x nr. 105/2013) consecinţele grave - în cazul adoptării formei de la Senat - produse la nivelul calităţii şi mai ales sustenabilităţii viitoarelor servicii sociale furnizate în mediul rural.

Bucureşti, 16 aprilie 2013 ■ Tocmai când era mai mare nevoie de implicarea societății civile în procesul legislativ pentru creșterea calității actelor normative, Senatul României obstrucționează accesul publicului la informații importante din activitatea acestei Camere invocând anumite limitări tehnice (număr insuficient dispozitive pentru voturile electronice ale senatorilor). Senatul nu mai afișează voturile nominale electronice ale senatorilor punând astfel punct unei perioade de 8 ani de afișare a acestor informații electronic către public, după un efort susținut în cursul altor 2 ani al Institutului pentru Politici Publice (IPP) în acest sens.

Bucureşti, 9 aprilie 2013 ■ Deşi Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, pe baza scrisorii deschise înaintate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), a propus Biroului Permanent ca Deputatul Gavril Mîrza (PSD) care a votat, în şedinţa de plen din 19 februarie 2013, atât cu cartela proprie cât şi cu cea a colegului - Deputat Eugen Bejinariu (PSD), să fie sancționat cu interzicerea participării la lucrările Camerei Deputaților pe durata a 15 zile respectiv cu neplata indemnizaţiei/diurnelor aferente acestor zile, Biroul Permanent face toate eforturile să găsească motive pentru a nu aplica vreo sancţiune.

Recent Biroul Permanent al Camerei a decis ca raportul Comisiei în favoarea sancţionării faptei Deputatului PSD Gavril Mîrza să se întoarcă la aceeași Comisie juridică pentru o nouă săptămână, invocându-se tot felul de motive jenante, fiind evidente eforturile de a evita sancţionarea atât a deputatului Gavril Mîrza (care folosea cartela unui coleg) cât şi a Deputatului Eugen Bejinariu (care și-a înstrăinat propria cartelă de vot).

Primul motiv: o anterioară decizie a Curţii Constituţionale care interzicea sancționarea parlamentarilor cu întreruperea mandatului (în situația în care pentru un parlamentar ar fi existat o hotărâre judecătorească definitivă că se află în conflict de interese) dar care nu are nicio legătură cu sancționarea votului multiplu din plen al Deputatului Mîrza. Decizia Curții din februarie a.c. s-a referit la alin 1. al art. 191 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul Deputaților și al Senatorilor în timp ce situația de vot multiplu a Deputatului Mîrza se judecă acum în baza art. 123, alin. 1 (Votul deputatului este personal) din Regulamentul Camerei Deputaților – Regulament perfect constituțional și în vigoare, abaterile de la acesta fiind clar sancționate conform art. 215 alin. 1 litera e) și art. 220. Reamintim că situaţia juridică a Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor nu este în prezent clarificată, Parlamentul neadoptând o ultimă variantă a acesteia.

București, 8 aprilie 2013 ■ O impresionantă colecţie de peste 1.000 de pagini care reprezintă un eşantion naţional reprezentativ de note de constatare generând corecţii financiare de peste 300 de milioane Euro aplicate în ultimii 4 ani în proiectele cu finanţare din fonduri structurale ale autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării municipii reşedinţă de judeţ) – a fost lansată astăzi la Bucureşti, de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Lucrarea, care îşi propune să exercite presiunea necesară asupra autorităţilor centrale (Autorităţilor de Management coordonând Programele Operaţionale ce dispun de fonduri pentru care autorităţile locale sunt eligibile, respectiv Autoritatea de Certificare şi Plată, Autoritatea de Audit) ca să ofere răspunsuri clare privind modalitatea şi sursa de plată a acestor sume, în condiţiile unei legislaţii/practici de control interpretabile în unele situaţii şi care au generat deja primele efecte, în sensul stabilirii unor obligaţii de plată de milioane de euro pentru beneficiarii de proiecte.