home contact
Despre IPP
Programe
Fonduri structurale
Publicaţii
Noutăţi





Community led monitoring and advocacy on Roma health, Request for Letters of Intent (LOIs), July 2014. AMHI and RHP are pleased to announce a new grant initiative to support civil society monitoring and advocacy on Roma health in Romania. These grants are aimed at organizations who seek to carry out advocacy on Roma health, including through the use of community monitoring to assess Roma access to health services and to engage with local, regional and national policy and decision-making to improve access. This may involve Capacity Building for organizations to increase their ability to carry out community monitoring and to increase the capacity of Roma communities to carry out monitoring and engage in advocacy.

Centrul de Suport pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici Publice lansează serviciile Centrului de Suport pentru Politici Publice, departament specializat în cercetare aplicată şi pregătire în domeniul politicilor publice. Este o ocazie pentru cei interesaţi de a îşi consolida cunoştinţele intrând în contact cu practicieni din IPP care lucrează în mod efectiv în evaluare de politici publice atât la nivel local cât şi central.









Propuneri IPP revizuire Constitutie
Atașate sunt propunerile de modificare ale Constitutiei trimise de către Institutului pentru Politici Publice (IPP), Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.
EU FUNDS WATCH

Transparenţa utilizării, progres în absorbţie, programarea următorului exerciţiu financiar





Sunteţi aici: IPP

Impactul Programelor Naționale de Sănătate la nivelul comunităților vulnerabile, în special al populației de etnie romă, este nesemnificativ din cauza lipsei unei reale analize de nevoi

Bucureşti, 31 iulie 2014 ■ În România, populația de etnie romă este considerată în cea mai mare parte drept beneficiara serviciilor medicale de urgență, respectiv a serviciilor furnizate prin Programele Naționale de Sănătate. Cu toate acestea, nu s-au făcut cercetări aprofundate care să indice în ce măsură Programele Naționale de Sănătate – gândite drept inițiative menite să răspundă nevoilor anumitor grupuri sau anumitor afecțiuni, au un impact semnificativ la nivelul populației rome. De aceea, Institutul pentru Politici Publice (IPP), în consultare cu partenerii săi strategici în domeniul sănătății publice, a preluat inițiativa de a elabora o diagnoză aprofundată asupra indicatorilor de rezultat respectiv asupra alocărilor propuse pentru Programele Naționale de Sănătate (cu accent asupra a 3 dintre acestea: Programul de Mediere Sanitară, Programul Național de Imunizare și Programul pentru Sănătatea Femeii și Copilului), apreciind că una dintre prioritățile Ministerului Sănătății trebuie să aibă în vedere regândirea alocărilor financiare pentru Programele Naționale de Sănătate astfel încât acestea să răspundă în mod real nevoilor existente în comunitățile din România. Modalitatea de alocare a fondurilor trebuie să pornească de la impactul și rezultatele realizate în anii anteriori pentru a avea o distribuție financiară conformă cu nevoile existente. Din păcate, rezultatele implementării Programelor Naționale de Sănătate nu sunt riguros urmărite și centralizate/evaluate de către Ministerul Sănătății.
Bucureşti, 24 iulie 2014 ■ Lansate spre dezbatere publică într-o perioadă de vacanță, cu consecința limitării posibilității cât mai multor grupuri interesate de a le comenta conținutul, noile variante ale Programelor Operaționale aferente fondurilor structurale și de investiții pentru 2014 -2020, nu vor aduce modificări radicale față de tematicile și zonele de intervenție abordate în actualul exercițiu financiar 2007 - 2013. Noile variante ale PO (Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Asistență Tehnică) au reușit să includă, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), un inventar mai detaliat – cel puțin în anumite domenii – al tipurilor de investiții prioritare care urmează a fi realizate cu bani europeni, rămânând diferențe vizibile de maturitate și consistență la nivelul acestor importante documente ce vor ghida alocarea celor peste 28 de miliarde de euro în viitorii 10 ani (7+3).

Ne-am fi așteptat ca responsabilii cu planificarea priorităților de finanțare din fonduri structurale să aibă o abordare mult mai curajoasă în sensul nominalizării unor sectoare - cheie, dar și a unor proiecte publice majore de investiții în cadrul domeniilor prioritare; am reținut totuși faptul că unele Programe Operaționale au identificat - pentru această versiune a Programelor, până la o anumită limită, mult mai bine, față de anterioarele variante aceste sectoare și abordări prioritare în care vor fi orientate investițiile în 2014 - 2020. Apreciem și faptul că noile versiuni asumă mult mai clar faptul că România va exploata aglomerările urbane, sprijinirea comunităților urbane fiind constant solicitată de Institutul pentru Politici Publice în ultimii ani concomitent cu asumarea politică a re-evaluării capacității multor comune din România de a se auto-susține . IPP consideră că România trebuie să investească cu prioritate în comunitățile urbane pentru a genera un impact sporit în eforturile de creștere a nivelului de dezvoltare locală. Considerăm o măsură inspirată identificarea din această etapă a procesului de negociere cu UE, în unele Programe Operaționale, a așa - numitor proiecte majore, predefinite (ex: cadastrul național, metroul București – Ilfov, sistemul de termoficare din Capitală, Centrul Internațional de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu‐Deltă‐Mare), însă portofoliul acestor proiecte este extrem de redus prin comparație cu nevoile de prioritizare în sectoarele – cheie: transporturi/mobilitate, mediu, dezvoltare economică.
Bucureşti, 2 iulie 2014 ■ Deși actuala legislatură parlamentară arăta semnele unei activități consistente, prin lansarea unor proiecte extrem de importante, precum revizuirea Constituției, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativă, proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari, rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate. Dezbaterea publică pe astfel de teme a fost aproape inexistentă. Legea care viza descentralizarea administrativă, de exemplu, a fost aprobată la sfârșitul anului trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Ponta în fața Parlamentului, proiectul nefiind supus dezbaterii publice. După ce Curtea Constituțională a declarat, în luna ianuarie, legea ca fiind neconstituțională, proiectul a rămas practic blocat de atunci la Comisiile Permanente, cele care ar trebui să pună în aplicare decizia Curții și să revizuiască legea sub aspectele declarate neconstituționale.

În schimb, în percepția publică, Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputaților și senatorilor anchetați de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru diverse situaţii grave, de la cazuri de corupție, conflict de interese, mită, ajungându-se inclusiv la arestări și condamnări definitive în rândul aleşilor.
Bucureşti, 20 mai 2014 ■ În cadrul primei dezbateri publice despre efectele noii legi a Salubrității, organizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP), Asociația Română de Salubritate și Green Group România, Vrancart S.A., Ambro Suceava și EcoPaper S.A s-au clarificat o serie de elemente interpretabile cu efecte negative în ceea ce privește atât eficienta funcționare a serviciilor de salubrizare, cât și a industriei de reciclare. Astfel, reprezentanții industriei de reciclare au contestat faptul că din textul legii se înțelege că deșeurile de ambalaje sunt incluse în categoria deșeurilor municipale și/sau menajere și în același timp au susținut delimitarea clară a dreptului de proprietate asupra deșeurilor și libera concurență pe piața colectării deșeurilor de ambalaje.

Ca urmare a dezbaterii și în contextul adoptării noii legi, s-a stabilit faptul că cetățeanul, în calitate de proprietar al deșeului pe care îl generează, va putea alege între două modalități de a se dispensa de acesta, optând pentru unul dintre următoarele două sisteme de colectare:

• comercializarea deșeurilor, prin societățile de colectare de pe piața liberă;
• va renunța la valoarea deșeului, depozitându-l în pubela municipalității de unde, mai departe, administrația locală devine proprietară, gestionându-l direct sau delegând gestiunea acestuia către un operator privat, acesta fiind răspunzător pentru colectarea, transportul și sortarea deșeurilor.
Raport activitate

Cel mai recent raport al IPP




Noutăți editoriale
100+ hotărâri ale instanțelor de judecată în cauze privind corecții financiare din fondurile structurale. Culegere de spețe la nivelul autorităților municipale și județene
Pentru comenzi vă rugăm contactați Loredana Mateescu la telefon 0720 534 655, loredanae@ipp.ro
Contracte de concesiune
IPP pune la dispoziţia publicului 163 de contracte de concesiune a serviciilor publice municipale însumând aproape 6.000 de pagini
www.alesiivoteaza.ro
IPP vă prezintă începând cu 2006 modul cum votează parlamentarii dar şi o serie de alte aspecte cantitative ale activităţii acestora
Noutăți editoriale
Culegere cu peste 100 de spețe de la nivelul autorităților locale și județene aferente proiectelor finalizate sau în implementare din 2007 până în prezent.
Pentru comenzi vă rugăm contactați Loredana Mateescu la telefon 0720 534 655, loredanae@ipp.ro

Politică pentru Cetăţeni nu pentru profit!

Jurisprudență 544
IPP vă oferă o bază de date cu aproape 1.000 de hotărâri ale instanțelor în dosare pe Legea 544/2001
Informaţii de interes public
De peste 10 ani Institutul pentru Politici Publice (IPP) luptă pentru afirmarea şi protejarea dreptului de acces la informaţii de interes public. Considerăm că orice cetăţean, indiferent de mediul de rezidenţă, educaţie, vârstă etc. are dreptul să cunoască orice informaţie care priveşte sau rezultă din activitatea unei instituţii/autorităţi publice.

Aplicaţie transparenţă
Aplicaţie dezvoltată gratuit de IPP pentru compartimentele însărcinate cu atribuţii privind accesul la informaţii