home contact
Despre IPP
Programe
Fonduri structurale
Publicaţii
Noutăţi





Community led monitoring and advocacy on Roma health, Request for Letters of Intent (LOIs), July 2014. AMHI and RHP are pleased to announce a new grant initiative to support civil society monitoring and advocacy on Roma health in Romania. These grants are aimed at organizations who seek to carry out advocacy on Roma health, including through the use of community monitoring to assess Roma access to health services and to engage with local, regional and national policy and decision-making to improve access. This may involve Capacity Building for organizations to increase their ability to carry out community monitoring and to increase the capacity of Roma communities to carry out monitoring and engage in advocacy.

Centrul de Suport pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici Publice lansează serviciile Centrului de Suport pentru Politici Publice, departament specializat în cercetare aplicată şi pregătire în domeniul politicilor publice. Este o ocazie pentru cei interesaţi de a îşi consolida cunoştinţele intrând în contact cu practicieni din IPP care lucrează în mod efectiv în evaluare de politici publice atât la nivel local cât şi central.









Propuneri IPP revizuire Constitutie
Atașate sunt propunerile de modificare ale Constitutiei trimise de către Institutului pentru Politici Publice (IPP), Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.
EU FUNDS WATCH

Transparenţa utilizării, progres în absorbţie, programarea următorului exerciţiu financiar





Sunteţi aici: IPP

IPP face un apel pentru transparență și responsabilitate în procesele electorale din România

Bucureşti, 13 ianuarie 2015 ■ Aproape 12 milioane de români au participat la alegerile pentru desemnarea viitorului președinte al României dar cifra ar fi putut fi mult mai mare în măsura în care autoritățile române ar fi făcut mai multe eforturi atât la nivelul difuzării informațiilor publice cu privire la procedura de vot pentru acest tip de scrutin cât și la nivel organizatoric.

Organizatorii alegerilor, Guvernul, au alocat o sumă de aproape 200.000.000 RON formând chiar și o Comisie pentru Transparență cu scopul de a legitima deciziile de alocare a resurselor mai sus menționate. Institutul pentru Politici Publice, în baza unei ample experiențe de monitorizare a campaniilor electorale de toate tipurile, apreciază că prin simpla înființare a unei comisii, Guvernul nu asigură premisele stabilirii unui climat de transparență și încredere în alocarea resurselor pentru alegeri.

Nenumărate persoane din diaspora, în contextul în care secțiile de vot au fost insuficiente pentru a face față numărului de votanți români din străinătate, au cerut informații publice despre eforturile Guvernului în direcția explicării procedurii/programului de vot la secții, lipsa răspunsului Guvernului în această direcție creând o serie de nemulțumiri la nivelul alegătorilor.

Creșterea transparenței la nivelul tuturor actorilor implicați în campaniile electorale este necesară în continuare, mai ales, în domenii cheie cum ar fi:

Buget

1. bugetul alocat presei de stat pentru campanii de informare cu privire la alegeri, precum și grupurile țintă vizate
2. sumele cheltuite de serviciile de securitate pentru protecția și deplasarea în campanie a candidaților

Administrativ

3. negocierea de către MAE cu partidele și organizațiile neguvernamentale interesate a repartizării secțiilor de votare din străinătate atât din punct de vedere numeric cât și din punct de vedere al locațiilor
4. deschiderea spre consultare a procesului de stabilire a secțiilor de votare din țară atât din punct de vedere numeric cât și din punct de vedere al locațiilor
5. deschiderea, către cei interesați, a procesului de selecție pentru pozițiile de președinți ai secțiilor de votare și locțiitori ai acestora
6. centralizarea informațiilor privind listele suplimentare în baza cărora românii aflați în altă localitate decât cea de domiciliu/arondată secția de votare, și în general, orice problemă legată de centralizarea numărului de votanți respectiv a voturilor la toate nivelele implicate în desfășurarea zilei de vot.
7. AEP trebuie să dezvolte/perfecționeze registrul electoral astfel încât fiecare cetățean să poată să verifice online sau offline în maxim 5-7 zile de la ziua unui scrutin dacă altcineva a votat în locul lor
8. AEP trebuie să perfecționeze registrul electoral astfel încât acesta să ofere indicații precise privind secția de votare la care un votant poate să voteze iar, în cazul în care nu se află în localitatea în care se află secția de votare la care este arondat, ce alte opțiuni are pentru vota

Finanțarea partidelor

9. sumele și sursele din care provin finanțările partidelor/candidaților participanți la alegeri cu stabilirea unui format (template) pentru a permite o raportare consistentă și comparabilă la nivelul tuturor entităților politice implicate în alegeri
10. partidele trebuie să ofere o detaliere mult mai concretă a sumelor plătite pentru publicitatea electorală
11. Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să prezinte un calendar precis al controalelor efectuate în timpul campaniei electorale cu privire la respectarea legislației privind finanțarea. Controlul efectuat doar după terminarea alegerilor este insuficient și ineficient
12. Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să instituie un sistem simplu de raportare a neregulilor pe care le pot semnala cetățenii cu privire la încălcări privind finanțarea partidelor și să ofere în timp rezonabil răspunsuri publice la toate aceste sesizări.

IPP adresează prezentul apel de reformare a măsurilor de transparență în legătură cu desfășurarea alegerilor către membrii Comisiei Electorale Parlamentare alcătuite cu mandat expres în vederea elaborării unor reforme în cadrul cărora societatea civilă își propune ca problema transparenței să ocupe un loc central. De asemenea, documentul va fi înaintat Autorității Electorale Permanente și celorlalte instituții publice centrale implicate în procesul electoral.

Atragem atenția asupra faptului că aceste modificări cu un impact determinant asupra încrederii cetățenilor în corectitudinea alegerilor nu trebuie operate în grabă, cu puțin timp înaintea viitorului scrutin ci chiar în perioada imediat următoare unui scrutin când experiențele sunt recente dar și timpul de reflecție suficient.

Pentru relații suplimentare contactați Adrian Moraru, Director Adjunct IPP, la tel 021 212 31 26 sau email adrian@ipp.ro



București, 7 ianuarie 2015 ▪ Astăzi se încheie perioada formală de transmitere a ultimelor observații pe marginea celei mai recente variante a viitoarei Strategii naționale - O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități, procesul de elaborare a Strategiei fiind sprijinit și de UNICEF România, iar documentul lansat spre consultare publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice cu două zile înainte de sfârșitul anului 2014.

Apreciem faptul că Ministerul și-a făcut curaj să adopte documentul de o importanță capitală pentru stabilirea priorităților de finanțare 2015 -2020 în domeniu, amânând acest moment de prea multe ori pe toată durata anului precedent după nenumărate ședințe și consultări publice organizate atât la inițiativa Ministerului/Direcției pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, cât și a societății civile.

Este o versiune de Strategie mult îmbunătățită față de documentul aferent perioadei 2006 – 2013, consideră Institutul pentru Politici Publice, care a parcurs cu atenție documentul, dar neconvingătoare sub aspectul angajamentului ferm al autorităților române de a reforma profund sistemul de asistență socială pentru persoanele cu dizabilități în acord cu spiritul și standardele Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată, de altfel, de România încă din 2011.

Măsuri cu un real angajament instituțional se remarcă în secțiunile dedicate accesibilității și mobilității persoanei cu dizabilități, creșterii accesului persoanei cu dizabilități la servicii de sănătate adaptate și la un sistem de educație incluziv, în timp ce pentru respectarea dreptului la viață în comunitate al persoanei cu dizabilități, respectiv dezinstituționalizarea serviciilor de îngrijire a acestor persoane, Statul Român ezită să ia măsuri ferme pentru a arăta că într-adevăr nu mai tolerează ca în instituțiile rezidențiale cunoscute publicului, peste 17.000 de adulți cu dizabilități să continue să trăiască într-un regim de dependență totală față de stat, izolați de comunitate și de o viață normală. Această ultimă variantă a viitoarei Strategii, spre deosebire de anterioarele, renunță la stabilirea obligației Statului Român de a adopta, pe viitor, un plan național de dezinstituționalizare, respectiv de a stopa investițiile noi în centrele rezidențiale - obligație recunoscută, de altfel, și de Uniunea Europeană în cadrul noilor Regulamente de finanțare din fonduri structurale pentru perioada 2014 – 2020 și pe care IPP o consideră un angajament ferm de susținere politică a reformării sistemului de asistență socială.

Varianta integrală a observațiilor transmise de IPP este atașată. În continuarea adoptării acestui document, sunt importante măsurile operaționale complementare: Planul de măsuri pentru implementarea Strategiei, stabilirea priorităților de finanțare din Programele de Interes Național ale Ministerului dar mai ales din fonduri structurale și sperăm ca acestea să fie realizate mai prompt decât a fost posibil în cazul acestei Strategii, pentru a nu se consuma un timp prețios pentru urgența nevoilor din domeniu.
Bucureşti, 9 decembrie 2014 ■ Deși mai sunt doar câteva zile până la sfârșitul anului, noile Programe Naționale de Sănătate pentru anul 2015 nu au fost încă supuse consultării publice, principalul motiv fiind amânarea adoptării Bugetului pe anul viitor, dar și prelungirea transferului de competențe în finanțarea acestor programe de la Ministerul Sănătății la Casa Națională de Asigurări de Sănătate de la 1 ianuarie 2015. Sănătatea nu a reprezentat, din păcate, o prioritate în bugetul de stat în anii 2013 - 2014, alocările financiare pentru Programele Naționale de Sănătate fiind cu aproximativ 71% mai mici în anul 2013 față de 2011. România a avut pentru 2013 – 2014 un număr de 19 Programe Naționale de Sănătate (6 finanțate din bugetul Ministerului Sănătății și 13 finanțate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) care reflectă prioritățile Guvernului în domeniul sănătății publice.

Împreună cu cele mai reprezentative organizații ale romilor, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a organizat recent o consultare cu reprezentanții Ministerului Sănătății cu privire la eficiența a 2 Programe Naționale de Sănătate privind Imunizarea, și respectiv Sănătatea Femeii și a Copilului. La aceasta s-a adăugat Acțiunea privind Mediatorii Sanitari, inițiativă finanțată tot din bugetul Ministerului Sănătății, cu țintă reală asupra îmbunătățirii accesului grupurilor vulnerabile, în special a comunităților rome, la servicii medicale specializate și la educație sanitară adecvată.

Punctul de vedere al IPP și partenerilor săi este că indicatorii de măsurare a eficienței acestor alocări financiare guvernamentale nu sunt pe deplin adaptați realității curente, nemăsurând, de exemplu eficiența alocărilor financiare în corelație cu obiectivele propuse pentru fiecare program, dar nici în legătură cu nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile, cum sunt comunitățile de romi. În finalul discuției, IPP alături de organizațiile romilor au cerut Ministerului Sănătății o largă consultare la momentul programării priorităților în cadrul acestor Programe Naționale de Sănătate pentru perioada 2015 – 2016 precum și o temeinică evaluare a impactului acțiunilor derulate în cadrul acestora până în prezent. IPP consideră că o decizie eficientă privind reorganizarea generală a alocărilor financiare în cadrul celor 2 Programe Naționale de Sănătate (Imunizare și Sănătatea Femeii și a Copilului) se va face în măsura în care autoritatea care va gestiona în continuare Programele Naționale de Sănătate își va asuma o analiză de nevoi complexă dar și decizia alocării de fonduri în acord cu nevoile identificate, respectiv cu impactul estimat la nivelul beneficiarilor acestor programe.

Pentru informații suplimentare, contactați Loredana Totoliciu (Ercuș), IPP, tel: 021 212 3126, e-mail: loredanae@ipp.ro.

București, 4 decembrie 2014 ■ Cum Guvernul se află pe ultima sută de metri în ce privește revizuirea legislației achizițiilor publice, Institutul pentru Politici Publice (IPP), cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România, a invitat în România pe Directorul PIANOo – Centrul de Expertiză pentru Achiziții Publice din cadrul Ministerului Economiei din Olanda. Domnul Wouter Stolwijk conduce instituția olandeză similară Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) din România, o instituție cu activitate intensă în cei 10 ani de existență în Olanda.

Prin Decizia nr. 207/2014 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru implementarea priorităţilor ca parte a Sistemului de implementare a priorităţilor, Guvernul României a înființat un grup de lucru format din președinți și experți ai instituțiilor și structurilor publice implicate în procesul achizițiilor publice, aceștia urmând să prezinte Guvernului, la sfârșitul acestui an, propunerile sale de reformă în domeniul achizițiilor publice. Prezența domnului Wouter Stolwijk, studiul conținând cele mai recente evaluări ale IPP în ceea ce privește volumul și eficiența achizițiilor publice din România dar și dezbaterile în cadrul mesei rotunde pe care IPP a organizat-o astăzi, 4 decembrie a.c., urmăresc să contribuie cu sugestii concrete la recomandările înaintate Guvernului pentru reformarea profundă a legislației în domeniul achizițiilor, mai ales, în legătură cu:

1. profesionalizarea corpului public de specialiști implicați în procesul de achiziții publice prin concentrarea expertizei calificate pentru achizițiile strategice la nivel regional și central
2. creșterea calității ofertelor de servicii și produse depuse de către operatorii economici prin parcurgerea unei etape premergătoare de obținere a unei calificări în domeniul în care aceștia activează
3. asigurarea durabilității produselor și serviciilor achiziționate și în final, eficientizarea cheltuirii fondurilor publice prin sistemul de achiziții publice.

Raport activitate

Cel mai recent raport al IPP








Noutăți editoriale
100+ hotărâri ale instanțelor de judecată în cauze privind corecții financiare din fondurile structurale. Culegere de spețe la nivelul autorităților municipale și județene
Pentru comenzi vă rugăm contactați Loredana Mateescu la telefon 0720 534 655, loredanae@ipp.ro
Contracte de concesiune
IPP pune la dispoziţia publicului 163 de contracte de concesiune a serviciilor publice municipale însumând aproape 6.000 de pagini
www.alesiivoteaza.ro
IPP vă prezintă începând cu 2006 modul cum votează parlamentarii dar şi o serie de alte aspecte cantitative ale activităţii acestora
Noutăți editoriale
Culegere cu peste 100 de spețe de la nivelul autorităților locale și județene aferente proiectelor finalizate sau în implementare din 2007 până în prezent.
Pentru comenzi vă rugăm contactați Loredana Mateescu la telefon 0720 534 655, loredanae@ipp.ro

Politică pentru Cetăţeni nu pentru profit!

Jurisprudență 544
IPP vă oferă o bază de date cu aproape 1.000 de hotărâri ale instanțelor în dosare pe Legea 544/2001
Informaţii de interes public
De peste 10 ani Institutul pentru Politici Publice (IPP) luptă pentru afirmarea şi protejarea dreptului de acces la informaţii de interes public. Considerăm că orice cetăţean, indiferent de mediul de rezidenţă, educaţie, vârstă etc. are dreptul să cunoască orice informaţie care priveşte sau rezultă din activitatea unei instituţii/autorităţi publice.

Aplicaţie transparenţă
Aplicaţie dezvoltată gratuit de IPP pentru compartimentele însărcinate cu atribuţii privind accesul la informaţii