Implicaţiile Strategiei Europa 2020 pentru dezvoltare locală durabilă

În perioada septembrie – octombrie 2011, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Departamentul pentru Afaceri Europene/Ministerul Afacerilor Europene (DAE/MAEur) au organizat o serie de 4 mese rotunde cu tema Implicaţiile Strategiei Europa 2020 pentru dezvoltare locală durabilă (actori, politici, oportunităţi). Cele 4 mese rotunde au fost derulate în municipiile Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Iaşi şi Târgovişte, la acestea participând peste 150 de reprezentanţi ai Parlamentului României, administraţiei locale/judeţene, mediului asociativ, mediului de afaceri, mediul universitar respectiv presă.

 

Concepute într-un format care să permită implicarea în discuţie a tuturor părţilor interesate din societatea civilă, mesele rotunde locale organizate în toamna anului 2011 de către IPP şi DAE/MAEur, au demonstrat, fiecare în parte, două dimensiuni esenţiale ale implicaţiilor Strategiei Europa 2020 la nivel naţional şi local şi anume: utilitatea consultării dintre palierul central şi cel local, respectiv coordonarea între priorităţile de dezvoltare ale României în următorul deceniu şi direcţiile strategice stabilite la nivel european.

 

După o succintă introducere a principalelor prevederi ale Strategiei Europa 2020 şi Programului Naţional de Reformă 2011-2013 (prin care se implementează Strategia Europa 2020 la nivel naţional), realizată de reprezentantul DAE/MAEur participanţii s-au implicat activ în dezbateri, identificând următoarele probleme, priorităţi şi demersuri ce trebuie urmate în contextul demersului naţional de stabilire a obiectivelor de dezvoltare corespondente viitorului exerciţiu financiar al Uniunii Europene.

 

Concluzii şi recomandări cu caracter general:

 

Participanţii au apreciat utilitatea unor astfel de dezbateri mediate de o entitate neguvernamentală de nivelul şi importanţa IPP-ului. În privinţa obiectivelor şi Strategiei Lisabona şi ale Strategiei Strategiei Europa 2020, abordate prin prisma programelor şi proiectelor co-finanţate prin fondurile europene alocate prin actualul exerciţiu financiar 2007-2013, există deja, conform participanţilor, un avantaj prin discutarea unor lecţii deja învăţate şi a unor rezultate atinse în abordarea priorităţilor următorului exerciţiu financiar 2014-2020. De altfel, toţi cei prezenţi au arătat utilitatea unei evaluări comprehensive la nivel naţional a experienţelor din actualul exerciţiu financiar în vederea pregătirii corespunzătoare a următorului, inclusiv în fundamentarea priorităţilor de dezvoltare strategică ale României trasate în PNR.

 

În privinţa elaborării viitorului Cadru strategic de dezvoltare al României 2014-2010, dezbaterile locale organizate au condus la concluzie evidentă privind necesitea consultării, în primul rând, a potenţialilor beneficiari de proiecte co-finanţate fondurile alocate în următorul exerciţiu financiar. Din păcate, deşi asemenea consultări sunt recunoscute ca fiind utile, nu sunt întotdeauna organizate la timp pentru a permite dezbaterea corespunzătoare a tuturor ideilor ce pot fi utile în elaborarea viitorului cadru strategic.

 

Pe agenda dezbaterile realizate în cele 4 oraşe au mai fost  dezbătute, de către participanţi, şi următoarele subiecte: sustenabilitatea proiectelor în general şi o eventuală recomandare de iniţiere a unor proiecte comune/de reţea; nevoia directă de prezentare a modelelor de bune practici din alte comunităţi care implementează acţiuni ce conduc la atingerea ţintelor Strategiei Europa 2020 dar şi includerea explicită în PNR 2011-2013 a unor indicatori care să poată măsura eficienţa şi transparenţa administraţiei publice locale.

 

Din punct de vedere al documentelor care ghidează dezbaterile pe toate aceste aspecte, participanţii au recunoscut importanţa Programului Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) pe care autorităţile naţionale trebuie să îl popularizeze mai mult în perioada următoare. Având în vedere că Strategia Europa 2020 şi documentele sale majore la nivel european sunt orientate către planificarea şi atingerea de rezultate cuantificabile, ar fi de dorit ca, odată cu viitoarea actualizare a PNR 2011-2013, să fie mai bine conturate şi instrumentele de monitorizare al implementării acestuia la nivel regional şi local, decelându-se între responsabilităţile tuturor părţilor implicate. 

 

Concluzii referitoare la principalele priorităţi Europa 2020 şi direcţii de acţiune ale PNR 2011-2013:

 

În ce priveşte obiectivul privind creşterea inteligentă, participanţii au fost de părere că statul român nu consideră, de facto, cercetarea şi inovarea ca fiind un obiectiv prioritar, având în vedere alocările financiare pentru acest domeniu. Colectivele de cercetare din jurul universităţilor au luat iniţiativa demarării unor proiecte de cercetare în cadrul actualului exerciţiu financiar dar experienţele sunt incipiente,  astfel că una dintre concluzii s-a referit la o evaluare mai atentă a ţintei de investiţii stabilită de statul român în acest domeniu.

 

În legătură cu obiectivul legat de creşterea sustenabilă, interesul pentru această tematică a fost diferit de la o reuniune la alta, în contextul unui interes variat al comunităţilor pentru subiecte de tipul energie şi schimbări climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea eficienţei energetice. Participanţii reprezentând administraţia locală au subliniat necesitatea unor proiecte integrate privind energia şi eficienţa energetică la care să îşi aducă contribuţia atât sectorul privat, de exemplu prin parcuri eoliene ce sunt în plină dezvoltare în România, cât şi sectorul public prin intermediul, de pildă, al unor proiecte dedicate cum ar fi cel de anvelopare al blocurilor.

 

Obiectul privind incluziunea socială a suscitat, de departe, cel mai tare interesul audienţei. Cei prezenţi au făcut referire la proiecte implementate în acest sens, ceea ce dovedeşte că acesta constituie un obiectiv primordial şi din perspectiva beneficiarilor de proiecte. Domeniul permite, în ultimii ani, implicarea activă a ONG-urilor acestea consolidându-şi expertiza în domeniu, inclusiv pe baza fondurilor structurale absorbite.

 

Din discuţiile purtate, una dintre concluziile exprimate s-a referit la completarea, în ultima perioada, a cadrului legal din domeniul educaţiei, urmărirea în continuare a efectelor Legii educaţiei naţionale constituind o prioritate pentru factorii de răspundere la nivel central şi local. În aceeaşi manieră, legislaţia şi cadrul general de politici publice în domeniile educaţiei şi incluziunii sociale, au fost completate substanţial, în ultima perioada, astfel că accentul să fie orientate către urmărirea implementării acestor norme, mai ales în plan local. Proiectele şi programele ce vor fi finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, atât în perioada rămasa din actualul exerciţiu financiar ci, mai ales, în următorul exerciţiu financiar ar trebui să urmărească, în cadrul acestor două mari domenii de interes pentru România - educaţia şi incluziunea socială -, deopotrivă acţiuni concrete legate de atingerea ţintelor din Strategia Europa 2020, pentru alinierea nivelului bunăstare din ţara noastră la cel din statele europene.

 

 

 

 

 

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi Raluca Mihai, Asistent Programe, Institutul pentru Politici Publice (IPP) la telefon 021 212 3126/27 sau email raluca@ipp.ro.