home
contact
|
|
| Declinul participării la vot |
Participarea la vot în România este în scădere îngrijorătoare. O demonstrează seria rezultatelor oficiale ale tuturor tipurilor de alegeri din ultimii ani din România. Faptul că întreaga Europă se confruntă cu fenomenul scăderii interesului pentru viaţa politică şi pentru alegeri în general nu trebuie să reprezinte o consolare pentru liderii de opinie şi politicienii din România care ar trebui să analizeze cu mai mare atenţie cauzele şi posibilele remedii pentru ca interesul actual al votanţilor români să nu scadă sub un nivel de avarie1, legitimitatea celor desemnaţi fiind cel puţin discutabilă. Această recunoaştere populară de care orice ales trebuie să beneficieze pentru a putea guverna va fi extrem de fragilă dacă se va ajunge ca numărul participanţilor la vot să fie din ce în ce mai scăzut, aspect ce nu poate să nu intereseze liderii oricărui partid democratic. Eficienţa unei guvernări se măsoară şi prin gradul de susţinere populară manifestat în primul rând la vot, nu numai prin negocieri între actorii politici care s-au obişnuit, după părerea noastră, prea mult să creadă că soarta ţării stă în abilitatea lor de negociere şi mai puţin în răspunderea faţă de cetăţeni. Chiar dacă pentru unii pare destul de puţin probabil la acest moment, creşterea influenţei partidelor extremiste respectiv a liderilor extremişti într-o asemenea stare de lucruri, ea nu va fi imposibilă dacă ne uităm cu mai multă preocupare la toate opiniile prezentate în sondajele de opinie în care respondenţii se pronunţă împotriva sistemului consacrat de partide din România.
Partidele politice româneşti au pierdut în cea mai mare parte suportul popular datorită unui comportament generalizat de ignorare a semnalelor societale şi de centrare exclusivă pe mijloace politice închise de negociere. Partidele, ca formaţiuni instituţionalizate de reprezentare a intereselor anumitor grupuri din societate, nu pot exista în absenţa celor pe care îi reprezintă. Prin urmare, pierderea alegătorilor prin refuzul lor de a mai participa la vot poate constitui un pericol fundamental la adresa democraţiei din România pe care autorii o consideră insuficient maturizată. Conducerea treburilor ţării de către oameni politici cu numai câteva procente câştigate anu va spori ci, dimpotrivă, va slăbi relaţia de încredere între decidenţi şi populaţie. Ignorarea legii şi a autorităţii instituţiilor se manifestă deja în România, astfel că pierderea suportului electoral de către aleşi va agrava aceste fenomene şi va ridica provocări serioase la adresa sistemului pluri-partidist (încă) supravieţuind astăzi în România.
Pornind de la această ipoteză de lucru, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi reprezentanţa din România a Fundaţiei Friedrich Ebert au luat iniţiativa derulării prezentului proiect de cercetare, urmărind să identifice cauze majore şi remedii posibile pentru reducerea riscului de delegitimare completă a partidelor româneşti, tradus printr-o slabă participare la vot. Cele două organizaţii s-au sesizat asupra necesităţii realizării unui asemenea demers, atât pentru a găsi o explicaţie ştiinţifică a fenomenului de absenteism masiv de la urne constatat cu prilejul ultimelor scrutinuri din România, cât şi observând efectiv cum acest fenomen generează uneori o reacţie contrară din partea clasei politice: în loc să fie perceput ca o măsură sancţionatorie, o reacţie negativă a societăţii la oferta politică neconcurenţială şi lipsită de concreteţe, el generează o tendinţă cu potenţial de a afecta grav esenţa democraţiei, prin aceea că partidele politice ajunse la guvernare par a-şi deveni auto-suficiente, ignorând în mod vădit orice semnal venit, direct sau pe alte canale de reprezentare, din partea societăţii.
Intenţia noastră este de a determina toţi actorii relevanţi ai spaţiului public din România să aşeze tema scăderii interesului cetăţenilor pentru vot în topul priorităţilor lor, implicându-se într-o dezbatere naţională care să conducă într-un timp optim la găsirea unor soluţii pe care să ni le asumăm cu toţii. Studiul s-a realizat folosindu-se două metode importante de analiză: interviuri structurate cu personalităţi ale vieţii politice şi academice din România şi sondaj de opinie pe eşantion naţional, prin complementaritatea celor două metode încercând tocmai să punem faţă în faţă "cererea" şi "oferta" de reprezentare, percepţii ale partidelor politice, respectiv ale societăţii în ansamblul ei, cu privire la rolul şi importanţa mecanismului votului ca gir dat democraţiei reprezentative. Cele două perspective asupra aceluiaşi set de întrebări s-au comparat şi analizat riguros astfel ca eventualele măsuri asumate de Guvern, partide, societatea civilă în continuare să poată avea în spate temeiul unor constatări care provin din ambele segmente sociale: decidenţi şi alegători.
Sperăm ca, în faţa unei situaţii alarmante în care se găseşte democraţia reprezentativă din România, partidele, reprezentanţii lor la guvernare şi liderii de opinie să treacă de la etapa de reflecţie la cea de decizie cât mai curând pentru ca sistemul politic din România să nu piardă suportul fără de care nu poate şi nu este normal să guverneze, iar mecanismele noastre democratice să fie de fapt mimate. Deciziile privind reforma partidelor trebuie să privească cetăţenii, şi nu interesele politice imediate. Toate argumentele şi analizele pe tema cauzelor slabei participări la vot în România ca reprezentare absolută a ipotezei de cercetare conform căreia partidele au alterat sensul reprezentării, pierzând legătura directă cu societatea, trebuie avute în vedere în această perioadă, deciziile nu trebuie să fie pripite, dar nici tergiversate, până când efectele vor fi şi mai greu, dacă nu imposibil de tratat.
