Conflictele de interese ale parlamentarilor se datorează deopotrivă lipsei de răspundere a aleşilor, dar şi instituţiei Parlamentului

București, 19 septembrie 2011 • Institutul pentru Politici Publice (IPP) ia act de starea de degradare continuă din Parlamentul României, prin recenta constatare a existenţei conflictului de interese de către Agenţia Naţională de Integritate în cazul a 5 deputaţi care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare: Oana Mizil (PSD), Mate Andras (UDMR), Stelică Strugaru (PDL), Sonia Drăghici (PSD) si Mihai Radan (Minorități).

Practica nu este una nouă, ea fiind sesizată de IPP încă din 2010, când Institutul dădea publicităţii un studiu în care indica o serie de coincidenţe între numele parlamentarilor şi cele ale angajaţilor din birourile acestora în cazul a nu mai puţin de 25 de parlamentari în mandatul 2004 - 2008[1]. Dintre aceştia, deputatul Mihai Radan continuă să îşi plătească fiul şi, mai nou, şi soţia din bani publici şi în acest mandat.

Vina pentru această situaţie aparţine în mod egal parlamentarilor, care au făcut tot posibilul pentru a menţine un registru ambiguu în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor la angajarea în birourile parlamentare, dar şi conducerii Camerei Deputaţilor - în cazul de faţă, care cunoaşte aceste practici şi le tolerează.

În primul caz, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, Statutul deputaţilor şi senatorilor ar trebui să cuprindă un articol clar prin care acestora să le fie interzis să angajeze în orice structură parlamentară soţia/soţul sau rudele, aşa cum este prevăzut, de altfel, în Legea 161/2003 în definiţia dată conflictului de interese şi aplicabilitatea acestuia funcţiilor de autoritate publică şi administraţia centrală şi locală.

În ce priveşte conducerea Camerei, atât Preşedintele, cât şi Secretarul General respectiv Biroul Permanent ca structură de conducere colectivă, se fac răspunzători pentru situaţiile în care parlamentarii îşi angajează şi plătesc din bani publici rudele sau soţiile/soţii. Mai mult decât atât, Camera ascunde cu bună ştiinţă aceste informaţii, semnează în continuare contracte de muncă cu rude ale parlamentarilor şi nu face publice aceste informaţii. 

Reamintim opiniei publice că informaţii privind numele angajaţilor din birourile parlamentare au fost obţinute de IPP în urma unui proces care a durat aproximativ 2 ani împotriva Camerei Deputaţilor. De aceea, cerem conducerii Camerei Deputaţilor să aplice de urgenţă legea în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor/conflictelor de interese aplicabil relaţiilor de muncă dintre parlamentari şi rudele/afinii acestora, altfel făcându-se responsabili în solidar cu parlamentarul însuşi de asemenea situaţii. În egală măsură, cerem Camerei Deputaţilor să facă publice de urgenţă din oficiu numele tuturor angajaţilor birourilor parlamentare, respectiv ale angajaţilor din staff-ul comisiilor parlamentare, indiferent de forma contractuală.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director de programe IPP la tel: 021 212 3126, mobil 0724 237 229 sau Elena Iorga, Director programe IPP, mobil: 0722 166 888.

[1] Studiul este disponibil la http://www.ipp.ro/pagini/cat-se-cheltuia-cu-salariile-angaja355.php