Banii din rezerva Guvernului sunt trimişi în ţară pe criterii politice

Banii din rezerva Guvernului sunt trimişi în ţară pe criterii politice 

- criticile din ultimele săptămâni ale Opoziţiei se confirmă -

Bucureşti, 5 ianuarie 2011 ■ Ignorând toate criticile publice, din partea presei, ONG-urilor dar şi opoziţiei, Guvernul a continuat să trimită autorităţilor locale şi în 2010 sume din Fondul de rezervă pentru alte destinaţii decât cele stabilite de lege (anume pentru cheltuieli neprevăzute sau urgente ale autorităţilor locale) şi, mai grav, preponderent pentru cele conduse de PDL (partidul majoritar din actuala coaliţie de guvernare). Destinaţia acestor bani s-a pervertit total faţă de cea gândită iniţial, anume să intervină în situaţii de urgenţă. Fiind la dispoziţie, Guvernele din ultimii ani au înţeles că pot dispune de aceşti bani pentru diverse proiecte locale având în spate şi un evident calcul politic, aşa cum vom arăta mai jos.

Fondul de rezervă al Guvernului s-a creat în anul 2002 prin Legea nr. 500 privind finanţele publice cu scopul de a acoperi cheltuielile urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. Ca şi în cazul altor acte normative, prevederile sunt suficient de vagi astfel că publicul nu poate afla cum anume evaluează Guvernul care sunt aceste cheltuieli neprevăzute.

Pledând pentru cheltuirea transparentă a banilor publici pe criterii de imparţialitate politică, respectiv de prioritate a nevoilor locale, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a analizat toate informaţiile oficiale şi a constatat următoarele.

• Destinaţia banilor din Fondul de rezervă continuă să fie aceeaşi ca în 2009: banii sunt folosiţi cu precădere pentru cheltuieli curente şi de capital, ci nu investiţii. Suma totală alocată localităţilor prin Fondul de rezervă în anul 2010 a fost de 575.853.000 lei (aproximativ 137 milioane de Euro), mai mică cu 23 de milioane de Euro faţă de anul 2009[1].

Fig. 1: Destinaţia sumelor alocate din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului în 2010  

La Bucureşti şi la Cluj - Napoca banii din Fondul de rezervă au fost cheltuiţi în cea mai mare parte pentru construcţia/modernizarea de stadioane, aproape 34 milioane Euro (Bucureşti) şi aprox. 14 milioane Euro (Cluj - Napoca).  Un caz special aparte este Oraşul Negreşti, judeţul Vaslui, care a primit 2.600.000 lei (peste 600.000 Euro) pentru a achita o serie de datorii către...Guvern (Ministerul Dezvoltării Regionale). Cu alte cuvinte, Guvernul alocă bani unei primării ca să îşi achite datoria faţă de o instituţie publică, parte a Guvernului (interesante permutări de fonduri publice!)

Plata datoriilor administraţiei locale de către Guvern nu numai că nu este o soluţie viabilă, dar afectează în mod direct funcţionarea economiei la nivel naţional, descurajând practic performanţa şi încălcând grav principiul autonomiei locale.

• Municipiile care au primit cei mai mulţi bani în 2010 din Fondul de rezervă sunt conduse de primari PDL: Piatra Neamţ - 6.378.000 lei (aproximativ 1,5 milioane Euro), Cluj - Napoca - 6.200.000 lei (aproximativ 1,45 milioane Euro) şi Suceava - 4.500.000 lei (aproximativ 1 milion Euro).  Dincolo de "urgenţa" care a justificat aceste transferuri, IPP constată că primarii partidului majoritar din coaliţia de la guvernare au fost favorizaţi iar graficul de mai jos arată, de o manieră obiectivă, acest lucru.

Fig. 2: Situaţia distribuţiei sumelor din Fondul de rezervă în funcţie de apartenenţa politică a primarilor la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ

În tot acest timp, primării conduse de primari ai opoziţiei au primit sume simbolice, cum ar fi cazul Municipiilor Galaţi şi Constanţa -  50.000 lei (aproximativ 11.000 Euro - de peste 100 de ori mai puţin decât Municipiul Piatra Neamţ) sau deloc (Municipiul Deva, judeţul Hunedoara, cu primar PNL şi Municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa Năsăud, cu primar PSD).

În total primăriile de municipii conduse de primari PDL au primit în anul 2010 peste 11 milioane Euro, de 2,3 ori mai mult decât localităţile conduse de primari PSD (3,19 milioane Euro) şi PNL (1,48 milioane Euro) la un loc. Doar Municipiul Piatra Neamţ a primit în 2010 bani cât au primit toate cele 22 de municipii conduse de primari PNL. De remarcat este faptul că aceşti bani s-au trimis pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital, aşa cum rezultă din Hotărârile de Guvern publicate.

• Situaţia este similară şi la nivelul oraşelor.

Fig. 3: Situaţia distribuţiei sumelor din Fondul de rezervă în funcţie de apartenenţa politică a primarilor la nivelul oraşelor

Cei mai mulţi bani au mers tot către oraşe conduse de primari PDL: Oraşul Negreşti, judeţul Vaslui - 2,7 milioane lei, Oraşul Videle, judeţul Teleorman - 2,6 milioane lei, Oraşul Năsăud, judeţul Bistriţa Năsăud - 1,08 milioane lei şi Baia de Aramă din judeţul Mehedinţi cu 811.000 lei.

Din 216 oraşe, 137 au primit bani din Fondul de rezervă din care 63 sunt conduse de primari PDL (46%), 27 sunt localităţi cu primari PSD şi 22 - PNL, restul împărăţindu-se localităţilor unde primarii aparţin altor formaţiuni politice. În total oraşele conduse de primari PDL au primit în 2010 de trei ori mai mulţi bani (4,3 milioane Euro) faţă de  localităţile conduse de primari PSD (814.000 Euro) şi PNL (568.000 Euro) la un loc.

• Alocările cele mai mari au fost făcute în ultimele zile din an, atunci când atenţia publicului şi a presei era îndreptată către alte teme. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 1379 din data de 28 decembrie 2010 s-au alocat nu mai puţin de 177.000.000 lei - aproximativ 41 milioane Euro - printre autorităţile locale care au primit sume importante pentru acoperirea cheltuielilor curente numărându-se, din nou, cele conduse de reprezentanţi ai puterii: judeţele Dâmboviţa şi Caraş - Severin, fiecare primind câte 6.000.000 lei (aprox. 1,4 milioane de Euro în fiecare judeţ).

Faţă de aceste realităţi, Institutul pentru Politici Publice (IPP) constată că banii publici sunt consideraţi resurse de care pot dispune partidele aflate la guvernare funcţie de criterii necunoscute publicului larg. Văzând aceste cifre avem explicaţia lobby-ului pe care îl fac, prin drumuri săptămânale la Bucureşti, primarii acestor localităţi pentru a se întâlni personal cu miniştrii şi alţi înalţi funcţionari guvernamentali, dar şi obstinaţia cu care Guvernul refuză să reglementeze condiţiile clare de utilizare a acestui  mecanism de finanţare. Reamintim că aceste practici au fost utilizate, pe rând, de toate partidele aflate la guvernare în ultimii 8 ani, prin urmare apreciem că este de datoria opoziţiei, de această dată, de a veni cu propuneri clare de modificare a modului în care se alocă banii din Fondul de rezervă care este "la dispoziţia" Guvernului şi nu la cheremul partidelor politice aflate la un moment dat la guvernare.

Acolo unde localităţile ar folosi aceşti bani în contextul proiectelor cu fonduri externe nerambursabile pentru care nu au resurse să acopere co-finanţarea, respectiv să demareze lucrările, sprijinul dat de Guvern nu ar trebui făcut prin acest instrument financiar (cu atât mai mult cu cât aceste proiecte au o parte de contribuţie acoperită din bugetul naţional). Pe de altă parte, aceste comunităţi ar trebuie să îşi evalueze realist capacitatea financiară pentru susţinerea acestor proiecte atunci când le depun spre finanţare.

Institutul pentru Politici Publice recomandă Curţii de Conturi să efectueze toate verificările care se impun în aceste situaţii. În acelaşi timp propune: modificarea legii prin stabilirea cât mai clară a tipurilor de cheltuieli care se pot finanţa din acest fond, plafonarea sumelor anuale acordate prin Fondul de rezervă şi stabilirea unei corespondenţe clare cu secţiunile bugetare stabilite prin modificările aduse la legea finanţelor publice locale (funcţionare, respectiv dezvoltare).

Facem un apel către toate partidele să acorde în acest an prioritate problemei eficientizării cheltuirii banilor publici în administraţia locală, reflectând inclusiv la perspectiva reorganizării administrativ - teritoriale a României pe criterii de eficacitate financiară şi să depăşească orgoliile politice care au condus, în prea multe cazuri din ţară, la falimentul administraţiei locale de astăzi.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga, Director programe IPP la tel: 021 212 3126, mobil 0722166888 şi e-mail: elena@ipp.ro.

 [1] Scăderea a fost proporţională cu scăderea Bugetului de Stat pe anul 2010 faţă de 2009.