Amendamentele IPP la legea ANI

Bucureşti, 10 mai 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) a urmărit îndeaproape parcursul procesului legislativ al proiectului de lege pentru modificarea şi completarea legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a transmis Senatului României o serie de amendamente la proiectul de lege.

Pe fond, Institutul consideră că prin varianta adoptată de Camera Deputaţilor s-au comis grave încălcări ale dreptului fundamental de informare al cetăţeanului prin instituirea regimului de confidenţialitate pentru anumite informaţii primare, în opinia noastră, din declaraţiile de patrimoniu (fostele declaraţii de avere), respectiv de interese.

Iată mai jos care sunt aceste propuneri.

Stimate domnule Senator / Stimată doamnă Senator,

În contextul dezbaterilor asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Institutul pentru Politici Publice (IPP) înaintează prin prezenta scrisoare principalele sale solicitări de amendamente la textul de lege care urmăresc corectarea unor grave restrângeri ale drepturilor fundamentale comise, în opinia noastră, prin formulările propuse în varianta Guvernamentală respectiv în varianta aprobată de Camera Deputaţilor.

Principala problemă asupra căreia IPP solicită în mod special senatorilor să ia decizia corespunzătoare prin vot, priveşte eliminarea declaraţiilor de patrimoniu şi de interese confidenţiale (art. 2, alin. (1)). Păstrând această prevedere, senatorii vor favoriza încălcarea dreptului fundamental de liber acces la informaţii de interes public pe care cetăţenii României l-au câştigat.

Dată fiind calitatea persoanelor care au obligaţia de a depune declaraţiile de patrimoniu şi de interese - anume demnitari/funcţionari publici - considerăm că orice restrângere a accesului la informaţii care afectează în mod direct capacitatea de exercitare a unei funcţii publice este nejustificată şi poate da naştere la abuzuri. Pe cale de excepţie, legea privind liberul acces la informaţii de interes public prevede în prezent la art. 14 (1) faptul că "informaţii cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice". Apreciem, pe cale de consecinţă, că eliminarea accesului la o serie de informaţii fundamentale pentru identificarea unor potenţiale conflicte de interese - cum ar fi calitatea persoanei de asociat/acţionar la societăţi comerciale/companii naţionale, etc. fără obligaţia precizării denumirii respectivei entităţi - este inacceptabilă şi anulează practic efectele ce trebuie să decurgă din folosirea dreptului fundamental la informare.

Apreciem, doamnelor şi domnilor senatori, că informaţiile cuprinse în prezent în formularele declaraţiilor de avere/patrimoniu şi de interese nu sunt date cu caracter personal, în sensul legii, prin urmare publicarea acestora nu aduce atingere vieţii private.

În continuare, în Decizia Curţii Constituţionale nr. 415/14 aprilie 2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 294 din data de 05.05.2010, se face trimitere doar la "obligaţia prevăzută de lege de a publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet ale entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu[...] citeşte tot conţinutul scrisorii

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, la tel: 021 212 3126, mobil 0724 237 229 sau e-mail: adrian@ipp.ro.